Ministerul Sănătății: CNAM, rigidă și netransparentă în procesul de contractare cu spitalele. Acestea din urmă recurg la soluții ilegale ca să obțină bani
Irina Papuc
15 august, 2018, 14:56
Vizualizări: 4498
Deși despre acest lucru nu se discută mai deloc, autoritățile totuși ajung să-și recunoască lipsa de inițiativă și competență atunci când este vorba despre transparența în domeniul Sănătății.
Într-un plan
anticorupție pentru următorii doi ani în domeniul asigurărilor obligatorii de
asistență medicală se recunoaște că transparența, dacă și există, atunci este
extrem de limitată și se observă în majoritatea etapelor de gestionare a
banilor publici – nu există transparență la contractare, la formarea prețurilor
pentru serviciile medicale contractate, nu este clar cum se formează prețurile
pentru serviciile în cadrul parteneriatelor public-private. În consecință,
spitalele sunt împinse să recurgă la ilegalități, iar în final cel care
plătește dublu este pacientul.
Marea „revelație”
„În sectorul sănătății corupția servește intereselor
private ale unor lucrători medicali și persoane cu funcții administrative prin
lezarea dreptului cetățenilor la servicii de sănătate, accesul la serviciile
medicale necesare, utilizarea mai puțin eficientă a resurselor financiare
publice”, se menționează în planul anticorupție în domeniul sănătății şi
asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2018-2020. Această
stare de lucruri este atestată din cauza lipsei de transparență.
„Se constantă o transparență redusă a
deciziilor și documentelor emise, precum și în gestionarea finanțelor și activității economice a instituțiilor
medicale; lipsa transparenței în stabilirea costurilor
serviciilor medicale. În cadrul FAOAM
se atestă o transparență redusă a procesului de contractare a prestatorilor de
servicii medicale şi farmaceutice. Nu este
asigurată transparența formării prețurilor de achiziție a bunurilor și celor în
domeniul farmaceutic. Se constată neclaritate în metodologia creării prețurilor
achitate din mijloace publice către Parteneriat Public Privat (PPP). Frecvent,
în procesul de elaborare a documentelor de politici și actelor normative, nu
sunt implicate instituțiile/structurile din afara sistemului, doar cele direct
subordonate, iar de propunerile venite din spațiul public nu se ține cont”, mai afirmă autorii documentului.
Lipsesc
procesele-verbale ale negocierilor dintre CNAM și instituțiile medicale
Autoritățile recunosc direct că instituțiile medicale
recurg la ilegalități, numai ca să-și acopere găurile financiare. Acest lucru
se întâmplă inclusiv din cauza modului netransparent în care ale loc
contractarea. Niciuna dintre cele două părți însă nu este dispusă să explice
cum are loc procesul.
„Compania Națională de Asigurări în Medicină este rigidă
în contractarea instituțiilor medicale, stabilește condiții neflexibile, de
multe ori în defavoarea instituțiilor, ceea ce face ca acestea să găsească
modalități ilegale de soluționare a unor dificultăți de finanțare. Procesul de
contractare a volumului serviciilor medicale nu este documentat de către CNAM
prin întocmirea proceselor-verbale ale negocierilor privind stabilirea
indicatorilor specifici (tariful și complexitatea serviciului medical), ceea ce
inițiază suspecții asupra conformității și transparenței contractării
serviciilor medicale de către Compania Națională de Asigurări în Medicină”.
Acreditarea, cu
„posibilități” de corupție
Întregul lanț de responsabili din domeniul Sănătății este
afectat de lipsă de transparență. Tot autoritățile recunosc că acreditarea nu
este o responsabilitate publică ferită de corupție.
„Evaluarea se face
de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică și pare a fi de multe ori formală și superficială. Dacă e să facem o
comparație cu evaluările și acreditările instituțiilor medicale efectuate de Agenții
internaționale specializate în managementul calității un proces de evaluare
durează până la o lună. Evaluarea instituțiilor medico-sanitare publice în
Republica Moldova durează 2-3 zile. Sunt raportate cazuri de către diferiți
medici că atunci când instituția trebuie să fie supusă procedurii de acreditare
(o dată la 5 ani) managerul cere fiecărui angajat o anumită sumă de bani pentru
a fi strânsă o sumă unică pe instituție și plătită pentru acreditare. Totodată,
sunt cazuri de finanțare a instituțiilor medicale de către Compania Națională
de Asigurări în Medicină fără ca acestea să dețină certificatul de acreditate”.
Nici alte structuri – precum Centrul de Achiziții
Centralizate în Sănătate – nu este transparent, precum nici structurile comune
ale Ministerului Sănătății și CNAM în domeniul medicamentelor compensate.
„Nu este dezvoltat și aplicat un sistem funcțional
transparent de monitorizare a realizării contractelor de achiziții publice
pentru medicamente și dispozitive medicale. Rezultatele tenderelor nu sunt
sistematic publicate pe pagina oficială a autorității publice responsabile în
format standard (denumire internațională, doza, forma farmaceutică, preț
unitar, preț ambalaj cu și fără TVA, producător/țara, furnizor, condițiile de
livrare codificate incoterms etc.) pentru toate licitațiile, indiferent de
solicitant și sursa de finanțare. Informațiile publice referitoare la procedura
de autorizare a medicamentelor sunt foarte modeste și nestructurate. Lipsesc
informațiile publice despre ședințele și deciziile Comisiei medicamentului
(agenda și procesele verbale), nu sunt publicate declarațiile conflictelor de
interese ale membrilor Comisiei medicamentului”.
Acestea sunt doar o parte din constatările privind riscurile de corupție în domeniul Sănătății,
însă acestea sunt mult mai multe și pot fi analizate în programul propus de
autorități.
Ce vom obține
peste doi ani
Evident, după descrierea situației de fapt, se propun și
soluții. Toate instituțiile ar urma în următorii doi ani să aplice măsuri elementare
de transparență pe care însă nu le-au aplicat niciodată în ultimii peste 20 de
ani.
Astfel, toate instituțiile care intervin într-o anumită
etapă în gestionarea banilor din asigurările medicale vor trebui să asigure în
proporție de sută la sută publicarea actelor normative elaborate, dar și
respectarea tuturor pașilor prevăzuți în Legea privind transparența în procesul
decizional.
Nu doar instituțiile contractate, dar și CNAM va fi
obligată să publice contractele pe care le semnează cu instituțiile medicale,
nu așa cum se întâmplă acum. Și instituțiile private vor trebui să se
conformeze acestei reguli, nu doar cele publice.
De asemenea, până la sfârșitul acestui an ar trebui să
fie gata metodologia de stabilire a costurilor și cheltuielilor din fondurile
publice, iar din primul trimestru al anului viitor să poată fi găsită, pe
site-urile instituțiilor publice, de către orice cetățean care este interesat
de subiect.
Tot până la sfârșitul anului trebuie să fie gata o
metodologie care să explice modul de formare a prețurilor achitate din mijloace
publice în Parteneriatele Public Private. Aceasta trebuie să fie publică. O
altă metodologie de formare a prețurilor în domeniul farmaceutic trebuie să fie
pusă la dispoziția opiniei publice până la sfârșitul acestui an.
În altă ordine de idei, Centrul pentru Achiziții Publice
Centralizate în Sănătate ar urma să fie obligat să monitorizeze anual costurile
pentru medicamente achiziționate din banii publici, în comparație cu prețurile înregistrate
de sursele internaționale de referință pentru achiziții, iar rapoartele trebuie
să fie făcute publice. Măsuri de transparență urmează să fie luate și în
procesul de acreditare a instituțiilor medicale, dar și în procesul de luare a
deciziilor în cadrul comisiei pentru medicamente compensate.
Nu este clar dacă autoritățile se vor încadra în termenele prevăzute în document, întrucât perioada de dezbateri publice a expirat deja, însă pe masa Guvernului documentul așa și nu a ajuns.
Centrul PAS: Corupția trebuie oprită de la nivel înalt
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate a expediat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale o scrisoare cu mai multe recomandări de îmbunătățire a planului de acțiuni anticorupție. Centrul PAS a reiterat că lupta cu corupția trebuie pornită de la nivel înalt, unde există mai puține pârghii de control.
„Focusarea preponderentă pe acțiuni de combatere a corupției la nivelele inferioare ale sistemului sănătății nu produce rezultatul scontat atât timp cât corupția de la nivelele superioare ale sistemului sănătății va continua să provoace distorsiuni financiare în procesul de procurare, alocare necorespunzătoare a resurselor bugetare limitate, identificare și aprobare de decizii dubioase de parteneriat public- privat, admitere de distorsiuni în procesul de stabilire a priorităților în sectorul sănătății etc, ceea ce alimentează corupția de la nivelele inferioare ale sistemului. Corupţia „înfloreşte” acolo unde există un nivel înalt de autoritate şi putere de decizie concentrată în mâinile unui grup restrâns de persoane, un nivel redus de responsabilitate, lipsă de supraveghere şi lipsă de transparență în procesul decizional”, se menționează în scrisoare.
Astfel, o serie de propuneri au fost înaintate, în special în domeniul farmaceutic. Una dintre acestea este revizuirea legislației pentru stabilirea reglementărilor pentru lucrătorii medicali și pentru companiile farmaceutice legate de promovarea medicamentelor, iar drept indicator să fie publicate rapoartee oficiale privind relațiile dintre lucrătorii medicali și companiile farmaceutice, iar acestea să poată fi găsite de către persoanele interesate pe paginile oficiale ale instituțiilor medicale, dar și pe paginile companiilor farmaceutice.
O altă recomandare ține de revizuirea legislației pentru îmbunătățirea transparentei procesului de autorizare a medicamentelor prin stabilirea următoarelor reglementări:
i) publicarea agendei si minutele activității Comisiei medicamentului;
ii) publicarea declarațiilor conflictelor de interese a membrilor Comisei medicamentului;
iii) publicarea listei experților implicați în evaluarea dosarelor pentru medicamentele solicitate spre autorizare, a CV-urilor si declarațiilor conflictelor de interese a acestora;
iv) publicarea rapoartelor de evaluare a dosarului pentru autorizarea medicamentelor”.
Ca și indicatori, Centrul PAS recomandă să fie luate în calcul: legislație revizuită, agenda și minutele Comisiei Medicamentului să fie publicate pe pagina-web oficială a Agenției, declarațiile conflictelor de interese, CV-urile membrilor Comisiei Medicamentului și a experților externi să fie publicate, de asemenea, pe pagina-web oficială a AMDM, precum și rapoartele de evaluare a dosarelor pentru autorizarea medicamentelor. Printr-o scrisoare suplimentară, Centrul PAS a recomandat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale să introducă în Planul anticorupție o sub-acțiune ce ține de diminuarea riscului de corupere a persoanelor implicate în procesul de autorizare a medicamentelor. Ca și acțiuni, se propune desecretizarea oricăror informații despre experții naționali și internaționali care sunt implicați în acest proces, inclusiv crearea și publicarea rapoartelor de evaluare a dosarelor pentru autorizarea medicamentelor.
În ceea ce privește accesibilitatea informațiilor privind medicamentele compensate, Centrul PAS recomandă elaborarea unei platforme online, prietenoase pacientului, în
cadrul paginii-web oficiale a CNAM, pe care pacienții să poată verifica fiecare
denumire comerciala a Denumirii Comune Internaționale inclusă în lista
medicamentelor compensate, inclusiv prețul medicamentului din catalogul
național de prețuri de producător la medicamente, marja adaosului comercial,
cota TVA, suma compensată etc. Argumentul este că informația furnizată acum publicului larg este sumară, prezentată neclar și nu este pe înțelesul beneficiarilor de medicamente compensate.
Scrisorile complete cu recomandări le puteți găsi pe pagina Centrului PAS, la categoria „Publicații”.
Proiect Plan Anticoruptie FAOAM
Tag: transparenta program anticoruptie cnam ministerul sanatatii
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
13 decembrie, 2016, 19:44
13 decembrie, 2016, 14:18
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %