Scandal la Universitatea de Medicină. Un șef de catedră, acuzat de avansuri sexuale și intimidare a colegelor de muncă și studenților. Profesorul infirmă acuzațiile

Sursa Foto: Sanatate INFO/ Poză simbol

Silvia Rotaru

08 august, 2018, 18:51

Vizualizări: 16004

Avansuri sexuale, înjosiri verbale și intimidări – sunt doar câteva acuzații aduse șefului Catedrei de Epidemiologie de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, de unele colege și studente. Viorel Prisăcari este învinuit de către o colegă de serviciu, care i-a fost și studentă că ar fi hărțuit-o sexual de nenumărate ori.

Acesta și-ar fi permis să-i spună fraze indecente, să o atingă și chiar să o sărute, fără voia ei. Mai mult, profesorul i-ar fi dat de înțeles că niciodată nu va susține teza de doctor, el fiind conducătorul ei.

Scandalul de hărțuire sexuală de către profesorul Prisăcari a alertat astăzi atât studenții, cât și comunitatea academică a Universității. În discuții private și pe rețelele de socializare, oamenii au spus că știau personal sau din auzite despre faptul că profesorul și-ar permite un asemenea comportament în raport cu colegele și studentele de la medicină. Cu toate acestea, puțini au curajul să vorbească deschis despre problemă, deși, se pare, ea ar persista mai mulți ani la rând.

Aliona Nastas este prima victimă care a decis să povestească prin ce calvar trece, muncind împreună cu Ion Prisăcari. Ea este asistent universitar la Catedra lui Prisăcari și spune că profesorul ar hărțui-o sexual ani la rând, mai exact de prin 2008, când încă era studentă. Femeia afirmă că nu a vorbit deschis despre acest lucru, în speranța că profesorul o va lăsa în pace. În plus, Viorel Prisăcari este conducătorul ei științific pentru teza de doctor. Deși ar fi trebuit să o susțină încă în 2016, acest lucru nu s-a întâmplat nici astăzi.

„Mulți nu vor să spună nimic pentru a nu-și pierde postul de muncă. Sunt studente care veneau la mine și s-au plâns de comportamentul profesorului Prisăcari. Hărțuite sexual au fost foarte multe femei de la catedră, și din cauza asta au scris cerere de demisie și au plecat. Colega mea era în anul trei de doctorat și a plecat. Nu a mai putut rezista nici ea”, a povestit Aliona Năstas pentru Sănătate INFO, menționând că a apelat și la poliție, dar din lipsă de probe aceasta nu a intervenit.

„Am fost la poliție și mi-a zis că nu am probe și nu pot face nimic”, spune Aliona.

„Stai, puișor, nu te deranja, ce te rușinezi”

Profesorul își permitea să-i facă complimente la felul cum arată, cum îi sunt sânii, să o atingă pe picioare, pe spate.

„Eu tot mă feream, dar el spunea „Stai, puișor, nu te deranja, ce te rușinezi. Eu nu i-am acceptat atingerile și complimentele și de asta poate nu am fost acceptată la teză”, mărturisește Aliona.

Conflictul dintre cei doi s-a întețit în 2016, când Aliona Năstas ar fi trebuit să susțină teza de doctor, al cărui conducător este profesorul Prisăcari.

„Nici până astăzi nu am susținut, pentru că domnul Prisăcari nu a aprobat-o. El a spus că niciodată nu o voi susține. Eu singură am lucrat la ea. El întotdeauna mă ignora când mergeam să-i arăt ce am făcut. Mă alunga din cabinet, îmi zicea că este ocupat. Pe dumnealui tare greu îl găsești la catedră. Am explicat asta și rectorului și am și dovezi cum m-am adresat la dumnealui, liniștit și prietenos”, a mai spus Aliona pentru Sănătate INFO.

„M-a obligat să le scad chiar nota studenților”

Aliona spune că după ce s-a plâns rectorului, Prisăcari ar fi obligat-o să plece de la Catedră. Ea afirmă că profesorul mereu găsea pretext să o intimideze. Mai mult, ar fi obligat-o să le pună studenților note mai mici și i-ar fi reținut de mai multe ori salariul.

„Orele la care lucram de dimineața până seara mi se plăteau în jumătate, eu nu primeam bani. Aveam rețineri de salarii. Credeam se va aplana conflictul. Agresați verbal au fost mulți studenți. M-a impus să le scad chiar nota. Îmi spunea că sunt prea mari. Chiar în februarie cei care aveau câte o absență, profesorul le puntea patru. Studenții veneau la mine să se plângă. Situația asta este de mulți ani, mulți sunt maltratați și tac din frică”, mai povestește Aliona.

Și Lidia, o altă colegă de la Catedră, care acum este în concediu de maternitate a scris o plângere la poliție pe numele lui Prisăcari. Femeia spune că acesta și-ar fi permis să-i pună mâna pe sâni.

„Eram însărcinată, iar la dumnealui odată și mi-a pus mâna pe sâni și îmi spunea „vai, ce pernuțe moi”. Ca de obicei, mă feream într-o parte”, mărturisește Lidia.

Ea le-a povestit reporterilor agora.md un incident care a avut loc în cabinetul acestuia.

„Voia să mă sărute pe buze, eu m-am întors. Mi-a luat mâna strâns și a pus-o pe penisul lui și mi-a spus: „Tu vezi ce-mi faci tu mie, puișor? Tu vezi ce se întâmplă cu mine?” Cum am putut, m-am rupt din brațele lui și am zis că trebuie să plec. Dumnealui îmi spune: „Eh, ce te-aș pune pe masa ceea și te-aș face plăcințică”, mărturisește Lidia.

„Toți am fost nimicuri în fața lui”

După publicarea articolului, pe rețelele de socializare, foști studenți susțin că toți știau că profesorul Prisăcari ar avea o atitudine nedemnă de un șef de catedră.

Ana (n.r. nume schimbat) spune că fiind studenta lui a fost deseori înjosită verbal. Nimeni în fața lui nu era considerat om.

„Tot timpul a vorbit foarte urât, superior, toți am fost nimicuri în fața lui, nu a avut o atitudine de poziția pe care o are. La titlurile pe care le deține și este considerat om emerit, aș putea spune că este un mare gunoi”, a povestit Ana pentru Sănătate INFO.

„Eu toată vremea am glumit, toată vremea le fac complimente”

La rândul său, profesorul Viorel Prisăcari infirmat pentru Agora orice acuzație și susține că în spatele acestei povești denigratoare ar sta colegi care vor să-i ia locul. Cu toate acestea, din declarațiile lui, se înțelege că, totuși, profesorul și-a permis să le facă complimente studentelor.

„Eu am înțeles că ea e pusă la cale. Cineva a sfătuit-o bine. Doamne ferește, eu n-am atins pe nimeni. Ce înseamnă cuvântul atins? Eu toată vremea am glumit. Toată vremea le fac complimente, le spun dacă s-au îmbrăcat frumos, că îmi place. Astea sunt deja vorbe goale absolut. O clasific ca clevetire deja”, a declarat Prisăcari.

„El nu se poate stăpâni și asta nu este bine”

Solicitat de Sănătate INFO, Ion Ababii, rectorul Universității de Medicină afirmă că știa despre neînțelegerile dintre Aliona Năstas și Viorel Prisăcari. Însă studenta i-ar fi vorbit doar despre problemele pe care le are cu susținerea tezei, nu și despre faptul că ar fi fost hărțuită sexual.

„Eu nu vreau să discut pe tema aceasta. Este murdar. Aceasta nu este o problemă acum în societate. Dacă el vrea să pună mâna pe spate la o fetiță, asta e tare complicat. Eu nu îmi imaginez el să facă așa ceva. Universitatea va sesiza comitetul de etică, care trebuie să vorbească și cu unul și cu altul. Este adevărat că el are așa un caracter mai complicat, este impulsiv și nerăbdător. El nu se poate stăpâni și asta nu este bine. Vom lucra și vom vedea cum se va sfârși”, a declarat Ion Ababii pentru Sănătate INFO.

Ion Ababii a mai spus că acum profesorul Prisăcari este plecat în străinătate și că va fi chemat pentru audieri imediat ce revine. Rectorul este convins că scandalul se va aplana.

Cine este Viorel Prisăcari

Are 72 de ani și este originar din Gașpar, raionul Edineț. În 1969 a absolvit Universitatea de Medicină, iar din 1990 este șef al Catedrei Epidemiologie a USMF „Nicolae Testemiţanu” și Coordonator al laboratorului științific „Epidemiologia infecțiilor nosocomiale”.

Din 1991 este prorector pentru activitatea ştiinţifică la Universitate, iar între anii 2001-2003 - deputat în Parlamentul Republicii Moldova. A fost membru al Comisiei Cultură, Învățământ, Știință și Mass-media.

De asemenea, acesta este vicepreședintele AȘM, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, membru de Onoare al Societăţii Ştiinţifice a Epidemiologilor din România. Deține titlul de Om Emerit din 1999 și titlul onorific „Inventator remarcabil” cu decernarea medaliei de aur OMPI, la Geneva (Elveţia), pentru substanţe noi antibacteriene şi antifungice. Este cetăţean de onoare al Statului Nebraska (SUA), laureat al Premiului AŞM pentru ciclul de lucrări „Epidemiologia, modelarea, pronosticarea şi supravegherea epidemiologică la leptospiroze în Republica Moldova”, deține premiul Mare al AGEPI pentru invenţii în domeniul creării preparatelor medicamentoase antibacteriene şi antifungice. La fel are diplomă de Merit a Academiei de Științe, diploma Guvernului Republicii Moldova, diploma Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, diploma de Excelenţă şi Marele Premiu la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii (Cluj-Napoca, România), pentru contribuţii de excepţie în dezvoltarea şi promovarea inventicii, premiul Guvernului Republicii Moldova, nominalizat de AŞM „Savantul anului – 2009”, medalia „Meritul inventiv” (Institutul Național de Inventică, Iaşi, România (2010), ordinul „Gloria muncii”, premiul Societății de Inginerie chimică de la Bruxelles, diploma Academiei de Științe a Moldovei, dar și medalia „Dimitrie Cantemir”.

Profesorul Gheorghe Ghidirim: În medicină este nevoie de rezistență și dedicație. Nu toți au aceste calități

Zeci de candidați pentru un loc la Facultatea de stomatologie. Analist: La Oxford este de zece ori mai ușor să fii admis

Legea Farmaciei încurajează profesioniștii și sperie antreprenorii. Note de la o dezbatere publică

Tag: SCANDAL USMF INDIMIDARE SEF CATEDRA EPIDEMIOLOGIE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.