7 milioane de euro colectați în șase ani de caritate. Fondatorii platformei caritate.md amenință RISE că vor apela la justiție pentru a-și apăra demnitatea

Sursa Foto: diez.md

Elena Cioina

20 februarie, 2018, 20:30

Vizualizări: 8148

Svetlana Sainsus, unul dintre co-fondatorii caritate.md a anunțat astăzi că se va adresa în instanță după mediatizarea investigației realizată de RISE Moldova. Aceasta acuză jurnaliștii de defăimare. Cu toate acestea, administratorul Platformei a declarat că se retrage și lasă pe alții să se ocupe de caritate în Moldova.

Co-fondatorii caritate.md au prezentat jurnaliștilor punctul lor de vedere asupra celor două cazuri prezentate de RISE. Svetlana Sainsus și colegii ei au menționat că pot dovedi ușor că nu sunt implicați în niciun fel de scheme criminale și au infirmat că ar face business din caritate. Ei au prezentat presei documente, precizând că acestea ar fi extrasele medicale ale celor două fetițe operate în Turcia. De asemenea, au asigurat jurnaliștii că le pot prezenta orice fel de acte doveditoare, doar că unele dintre ele ajung mai târziu în Moldova din cauza procesului anevoios de traducere. Mai mult, Sainsus afirmă că prezentarea celor două cazuri ar fi o acțiune de intimidare împotriva caritate.md, iar dosarul penal deschis pe acest caz ar avea la bază o plângere anonimă, depusă la Serviciul de Informații și Securitate. Ulterior, mai mulți părinți care au beneficiat de serviciile acestei platforme ar fi fost invitați de procurori să depună mărturii.

Despre cazul Elenei Cibotari, Svetlana Sainsus a declarat că nu ar avea nicio legătură cu caritate.md. Mama fetiței s-ar fi adresat după ajutor când aceasta promova Platforma guvern24.md, iar cealaltă platformă încă nu exista.

„Cazul Elena Cibotari nu are nicio tangență cu caritate.md. M-am implicat la solicitarea mamei. În martie, 2016, dacă nu greșesc, părinții Elenei m-au abordat și mi-au cerut ajutor, afirmând că fiica lor are grave probleme de sănătate și are nevoie urgent de operație la inimă. Mi-au spus că toți medicii din Moldova le-au recomandat să facă operație pe cord cât mai urgent, fiindcă copilul riscă să moară în orice moment. În acel moment eu promovam Platforma Guvern24 și acolo am început proiectul. Părinții au vrut inițial să plece la Kiev, medicii de aici le-au spus că această operație nu se poate face în Moldova. M-au rugat să mă interesez, după ce au văzut postările mele, și le-am făcut legătura cu clinica MedicalPark din Turcia”, povestește Svetlana Sainsus.

Clinica din Turcia i-au anunțat pe părinți că pentru operație vor trebui să plătească 16 mii de euro, însă la insistența Svetlanei Sainsus ar fi acceptat un avans de 4.500 de euro, cât se adunase pe contul familiei Cibotari. Co-fondatoarea Platformei Caritate.md susține că acești bani au fost plătiți clinicii, iar restul care s-au adunat pe cont, ar fi rămas familiei pentru recuperarea și tratamentul ulterior al Elenei.

Deși în Moldova medicii le-ar fi spus părinților că Elena trebuie urgent operată, altfel riscă să moară, doctorii din Turcia ar fi anunțat-o pe Svetlana că micuța nu are nevoie de operație deschisă pe cord, ci de o procedură mult mai simplă numită angiografie. Astfel, operația propriu-zisă ar fi costat mult mai ieftin decât a anunțat clinica din start.

Abia peste un an părinții Elenei Cibotari ar fi abordat-o din nou pe Svetlana Sainasus, invocând că fetița se simte din nou rău și că medicii din Turcia i-ar fi păcălit în legătură cu operația. Aceștia ar fi amenințat că vor face public cazul și o vor da în judecată. Co-fondatoarea caritate.md mai afirmă că a fost amenințată de mai multe ori de tatăl Elenei Cibotari că va face pușcărie, iar după apariția investigației, unii i-au blestemat familia.

„Eu mi-am făcut treaba cinstit. Am stat în stradă și la temperatura de 40 de grade căldură și am vândut desenele Lenuței”, a afirmat Svetlana.

În cel de-al doilea caz, al Valeriei Georgian, Sainsus a adăugat că la operația pe cord ar fi participat și un medic din Moldova, Gheorghe Hâncu, care poate confirma că operația a avut loc. Până la ora difuzării știrii nu am reușit să vorbim cu doctorul.

Sainsus a spus că și-ar dori ca medicii din Moldova să investigheze aceste două fetițe, care au suportat intervențiile chirurgicale pe cord și să aducă mai multă claritate cazurilor. Aceasta s-a arătat supărată pe jurnaliști că ar mediatiza doar cazurile negative, când copiii au decedat, mai puțin pe cele pozitive.

Despre salariul care-l primește la caritate.md, Sainsus a declarat că nu este unul fix, iar banii câștigați ar fi mai mult un buget pentru diverse cheltuieli. Totodată, administratorii platformei nu neagă că au stabilit un comision în medie de 5 la sută din banii obținuți pentru diverse acte de caritate, care de asemenea, sunt destinați cheltuielilor, acesta fiind stabilit o dată cu apariția platformei. Totuși, în cei șase ani de activitate, pentru diverse acțiuni de caritate ar fi adunat peste 7 milioane de euro.

Reprezentanții caritate.md au afirmat că până în acest moment au reușit să salveze peste 300 de copii bolnavi, iar alte 141 de cazuri sunt în desfășurare.

Amintim că ieri, RISE Moldova a publicat o investigație în care fondatorii caritate.md sunt acuzați că ar face business pe seama acțiunilor de caritate.

Mămici în adolescență... Fața ascunsă a migrației

Educația și iubirea la distanță...

„Mă rugam să moară tata. Pe mama o bătea... o bătea... o bătea...”

Tag: caritate, Sainsus, copii bolnavi, operație inimă

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.