Astazi, 10.09.2013 Organizația Mondială a Sănătății celebrează Ziua de prevenire a suicidului

Sursa Foto:

Larisa Capmare

10 septembrie, 2013, 17:44

Vizualizări: 2533

Statistic, în fiecare an, în R. Moldova sunt înregistrate peste 500-700 cazuri de suicid anual, multe dintre care implică minori sau tineri. Conform aceleiași statistici, în fiecare caz de suicid sunt cel puțin 7-10 persoane, care suferă. Suferă în liniște, fără să aibă ajutor și susținere, fără să-și exprime suferința. Conform declarațiilor Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2012 R. Moldova a pierdut peste 20 de minori pe urma cazurilor de suicid, iar peste 100 au avut tentative de suicid

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 3.000 de oameni se sinucid în fiecare zi în întreaga lume, iar 1 milion de oameni se sinucid anual, ceea ce înseamnă un caz de suicid la fiecare 40 de secunde, rata sinuciderilor crescând în ultimii 50 de ani cu 60% în majoritatea ţărilor. Campanii şi activităţi de prevenire a suicidului sunt organizate anul acesta de 10 septembrie în peste 40 ţări ale lumii sub sloganul ”Stigmele - impedimentul numărul unu în prevenirea suicidului”.

Tendința spre suicid, reprezintă expresia unui proces de suferință morală extremă, trăită intens la nivel individual. Acest comportament ține de instinctul distructiv, caracteristic individului, orientat către propria persoană, către Sine. În viața de zi cu zi, se disting 3 forme de suicid: Suicidul ca amenințare, suicidul ca tentativă și suicidul propriu-zis, care se încheie cu suprimarea vieții. În primul caz, dorința de viața este mai mare decît cea de moarte, în cazul suicidului-tentativă, individul este mai ambiguu în privința intenției sale iar în cazul al treilea – nu mai dorește să trăiască.

Printre cauzele principale este sentimentul de vină, incapacitatea de a înfrunta suferințele și problemele vieții, fiind deja firi izolate, se simt liberi în a acționa pe cont propriu, în privința deciziei de a-și lua viața.

Din păcate cresc cazurile de suicid printre copii, adolescenți și tineri. Spre deosebire de maturi, copii și tinerii nu-și pot neutraliza atît de ușor sentimentele de vinovăție, lipsa de speranță, și suferința morală trăite intens. După vîrsta de 10-12 ani, încep adevăratele provocări ale vîrstei, care poate fi o perioadă de stres și îngrijorări. Există presiunea de a fi acceptat de către mediul social, să performezi la școala sau să te comporți responsabil. Copii timpurilor noastre sunt mai vulnerabili în fața greutăților pe care trebuie să le înfrunte, adesea fără sprijinul părinților, care sunt absenți. Tot mai mulți tineri suferă de alexitimie, adică sunt incapabili de a-și exprima deschis emoțiile și trăirile. Astfel, înregistrăm creșteri ale tulburărilor afective la copii ca depresia, anxietatea, tulburări bipolare, insomnii, care pot crește riscul spre sinucidere.

Sinuciderile la copii apar de regulă după un eveniment de viață considerat de copil ca fiind foarte stresant. Schimbările majore în viața familiei cum ar fi: divorțul părinților, plecarea unui sau ambilor părinți de acasă, schimbările financiare severe, mutările dintr-o regiune sau țară în alta, un insucces școlar suferit intens de copil, etc, toate sporesc vulnerabilitatea emoțională și cresc riscul gîndurilor suicidare.

Dacă ne refirim la cazurile cînd copii se sinucid... Toți copii, adolescenții care au aceste gînduri, oferă tot felul de avertismente în comportamentul lor. Să fim deci atenți, mai ales atunci cînd copilul nostru solicită atenție. Dacă el va fi ignorat în mod constant, atunci cînd cere atenție, el are șanse de a-și provoca un rău pentru a obține această atenție. Aici pot fi comportamente auto-distructive, printre care și tentative de suicid.

Deasemenea, cei ce au gînduri suicidare, trăiesc de regulă lipsa de speranță, sau lipsa sentimentului de valoare a propriei persoane, sau este abuzat emoțional de o rudă, profesor, semen mai mare etc, deasemenea, îi lipsește un grup de suport, relații slabe, nesatisfăcătoare.

Respectiv, nu ne izolăm, ne deschidem emoțional, comunicăm și dezvoltăm relații armonioase !

Irina NOVAC, psiholog,

Clinica SANCOS