Medicul moldovean care a plecat să facă doctoratul în Franţa şi a rămas acolo. „În Moldova nu ai cu ce să faci medicină din plăcere”

Sursa Foto:

redactor

18 septembrie, 2017, 15:07

Vizualizări: 19834

Majoritatea studenților de la medicină, rezidenților sau a medicilor, care vor să-și dezvolte profesionalismul, aplică la diverse stagii sau schimburi de experiență în străinătate. La fel a făcut și Andrei Timotin, care a terminat rezidențiatul în Belgia, iar teza de doctor - în Franța, în baza unor programe de mobilitate. Într-un final, medicul s-a lăsat cucerit de sistemul de sănătate din Franța și a decis să rămână acolo.

Autor: Parascovia Rogate

După șapte ani de medicină la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testimațanu”, Andrei a ajuns în Belgia, grație programului de mobilitate FOSFOM, unde a făcut doi ani de rezidențiat. Sistemul medical de acolo însă nu l-a atras și a revenit acasă. Medicului i-au plăcut provocările și a mai aplicat la programul de mobilitate Erasmus+, datorită căruia a ajuns în Franța unde, timp de trei ani, a lucrat asupra tezei de doctor. În cele din urmă, tânărul medic a decis să-și continue activitatea acolo.

„De când mă țin minte voiam să aplic la medicină. Cred că aveam 7 ani când le-am spus părinților pentru prima dată că voi fi doctor. Vedeam medicina ca un mijloc de a ale oferi ajutor oamenilor. Îmi plăcea să mă joc „de-a doctorul” și „terorizam” adulții, făcându-le controale medicale (râde)”, își aduce aminte cu nostalgie doctorul.

Andrei Timotin are 32 de ani și este băștinaș din satul Cărpineni, raionul Hâncești. A studiat medicina generală la USMF „Nicolae Testemițanu” în anii 2003-2009, apoi a început rezidențiatul la specializarea „medicină internă”. Un an mai târziu se afla deja în Belgia, unde a finalizat studiile de rezidențiat. Peste doi ani a revenit în Moldova și nu s-a oprit aici. A decis să mai facă un secundariat clinic în domeniul geriatriei, deoarece a îndrăgit specializarea în urma experienţei acumulată în Belgia. Totodată, acesta a activat ca lector universitar la aceeași disciplină. „Aceasta mi-a permis să aplic cunoștințele acumulate în timpul rezidențiatului în Belgia. Având în vedere salariul mizer, mai lucram și ca vânzător într-un magazin de articole ortopedice”, ne povestește tânărul.

A aplicat la Erasmus +

În anul 2014 a aflat despre programul Erasmus + și a decis să aplice și aici, ca să-și facă studiile de doctorat. „Inițial, am depus dosarul cu documentele necesare, apoi am luat legătura cu șeful de laborator din Franța, unde trebuia să fac cercetările pentru teză. După ce i-am spus acestuia de ce-mi doresc să plec acolo, am primit acordul de care aveam nevoie ca să obțin bursa. Cred că un alt factor decisiv a fost faptul că posedam un nivel avansat de franceză”, a adăugat medicul.

Doctorul ajunge astfel la Universitatea Paul Sabatier din Toulouse, Franța. Cu toate că a studiat medicină internă și geriatrie, Andrei Timotin a decis să mai facă şi o specializare în cardiologie. Astfel teza lui de doctor se numește „Rolul peptidelor bioactive în remodelajul cardiac legat de obezitate”.

„Ar trebui să scriu o carte despre ce învățam aici. Am început practic de la zero. Când am ajuns aici nu știam cum se folosește o pipetă electronică . Am învățat cum să cresc celule cardiace în cutii de plastic, cum să extrag proteine din inimă, cum să determin activitatea anumitor gene pe cromozom, cum să fac studii pe șoareci etc”, mărturiseşte tânărul.

„Eu am lucrat pe modele de infarct miocardic induse în mod intenționat la șoareci sau șobolani, ca să studiez cu reacționează aceștia la adăugarea unei peptide (molecule). Aceste studii se fac ca să vedem cum putem acţiona ca să prevenim complicaţiile infarctului miocardic”.

„Ceea ce se face aici în știință e de domeniul imaginației pentru Moldova”

Marele avantaj pe care l-a remarcat Andrei Timotin este că doctorii din Franţa au posibilitatea să facă studii științifice, având la dispoziție laboratoare performante cum nici nu visezi în Moldova.

„Ceea ce se face aici în domeniul științei e de domeniul imaginației pentru Moldova. Eu am transformat această imaginație în realitate, timp de trei ani. Nu știu dacă în Moldova există vreun laborator dotat la așa nivel. Aici, m-am specializat în efectuarea ecografiei cardiace la șoareci. Un astfel de aparat costă la 400 de mii de euro. În Moldova, dacă ar fi acest utilaj nimeni nu mi-ar permite să-l folosesc, deoarece „costă scump” și e dedicat profesorilor universitari”, mărturisește doctorul.

Bursa medicului în cadrul programului Erasmus + era de 1.500 de euro. Aceștia îi ajungeau pentru toate necesitățile, ne spune tânărul. „Am locuit o perioadă în campusul universitar, la 30 de minute distanță de laboratorul, unde făceam studiile. Locuiam într-o cameră de 18 m2 în care era și baia și bucătăria și dormitorul. A fost o experiență de neuitat”, afirmă doctorul.

Posibilitatea de a face doctorantura în Franța i-a schimbat complet viața.

„Este uimitor ceea ce am reușit să învăț pe parcursul acestor trei ani. Am descoperit anumite aspecte mai puțin cunoscute ale medicinei, cum ar fi modul de acțiune a medicamentelor la nivel celular. Aceasta m-a ajutat să înțeleg mai bine cum să găsesc cel mai bun medicament în cazul afecțiunilor de care suferă pacienții. Orice specializare efectuată în străinătate dezvoltă calitățile practice și intelectuale ale specialiștilor din medicină. Doctorii care vor să facă o medicină de calitate trebuie să facă specializări continue. Marele regret e că cunoștințele obținute în străinătate nu pot fi aplicate în medicina din Moldova, deoarece lipsesc metode și tratamente moderne. De asemenea, în Moldova doctorii au puţine şanse de dezvoltare. În străinătate, spitalele sunt abonate la reviste de talie internațională în domeniul medicinei, de unde doctorii află ultimele noutăţi în materie de cercetări etc, pe când la noi...”. Toate comparațiile cu țara noastră ajung la un final cu note de regret.

A decis să rămână în Franța

Diferențele dintre sistemul de sănătate din Franța și cel din țară l-au determinat pe Andrei să rămână acolo.

„Nu am un motiv concret pentru care am decis să activez în continuare în Franța. Probabil doar faptul că vreau să fac o medicină pentru binele pacientului, dar nu una influenţată de lipsă „bani și resurse” și de decizii birocrate. Eu ador acest domeniu, dar în Moldova nu ai cu ce să faci medicina din plăcere”, adaugă Timotin.

Sistemul de sănătate din Moldova este dezorganizat și corupt și limitează accesul pacienților la servicii medicale, mai precizează medicul. „Se fac progrese în anumite aspecte, dar medicina de acasă e departe de un sistem de sănătate european. Teoretic, la noi pacienții au acces la servicii medicale, dar până ajung ei să facă o tomografie de exemplu, trebuie să aștepte mult și în plus în Moldova se mai face şi selecție. Dacă pacientul e bătrân atunci medicii se gândesc de două ori dacă să-i ofere şansa la investigaţii, deoarece se consideră ca cheltuieli în plus şi inutile. În străinătate însă nu contează ce vârstă au pacienții, toți au acces la servicii medicale”.

În Franța, un tânăr specialist cu o experiență de până la șapte ani are un salariu net de aproximativ 4.000 de euro. Cifra este aproape aceeași ca și cea din Moldova, doar că în țară se operează în lei moldovenești și nu cu euro.

„Cu așa salariu nu este nevoie de mită, deoarece îți ajunge ca să duci o viață împlinită pe plan profesional și familial. De altfel, pacienţii sunt recunoscători şi în străinătate. Aceştia adesea aduc ciocolate în semn de mulţumire şi le dau asistentelor medicale. Acestea le aduc în camera comună a personalului şi ne bucurăm împreună de cadouri . O singură dată mi s-a întâmplat ca un pacient să-mi ofere un parfum în semn de mulţumire”, a mai precizat doctorul.

Medicii din străinătate nu diferă de cei din Moldova, cu excepția faptului că au acces la un sistem medical modern și liber, ceea ce le permite să fie mai independenţi în luarea deciziilor, lucruri fireşti şi valabie şi în cazul studenților de la medicină.

„În primul rând, mediciniștii au acces mai mare la patul pacientului, ceea ce le permite o integrarea mai ușoară în domeniul sănătății. În al doilea rând, și nu neglijabil, relația student-profesor se bazează pe încredere și respect reciproc”.

„Am consultat o pacientă sănătoasă de 95 de ani care a dat mâna cu Hitler”

Cuprins de amintiri, doctorul ne-a povestit de un caz mai deosebit din cariera sa, pe care nu-l va uita. „În Moldova, am consultat o pacientă de 95 de ani, care era perfect sănătoasă. Femeia a făcut parte din Armata Română în al II-lea Război Mondial și a reușit să de-a mâna cu Hitler. Pentru mine și acum este un mister cum de şi-a menținut sănătatea atât de bine până la așa o vârstă”, adaugă doctorul.

Acum doi ani, Andrei a încurajat-o și pe soție să i se alăture în Franţa. Aceasta, la rândul ei, tot este medic, dar stomatolog. Împreună au cumpărat o casă în credit, precum și un cabinet stomatologic.

„Un medic stomatolog avea acel cabinet, dar deja era bătrân și a decis să se retragă din meserie. Deoarece deja erau clienți permanenți care se adresau acolo, am decis să-l cumpărăm, iar acum soția mea le oferă asistență stomatologică francezilor. Ei i-a fost mai ușor să practice stomatologia, deoarece a învățat în România și practic nu avea nevoie de echivalarea diplomei, ceea ce nu e valabil și în cazul meu”, a spus tânărul.

Timpul liber Andrei îl petrece împreună cu familia. Îi place să facă ciclism, să escaladeze munți etc.

Cel mai frumos lucru în viața unui medic este „momentul în care pacientul îți spune mulțumesc”, ne precizează doctorul.

Pentru anul academic 2017-2018, deocamdată, încă nu au fost stabilite ofertele pentru aplicarea la programul Erasmus+, însă în anul 2016-2017, beneficiarii au avut ocazia să aplice la studii la Universități de medicină din Grecia, Marea Britanie, Germania, Austria, Estonia și România. De burse au beneficiat studenții de la facultățile „Medicină generală” și „Farmacie” și rezidenții care se specializează în domeniul stomatologiei, urologiei, oncologiei, cardiologiei, farmaciei și sănătății publice. De asemenea, personalul academic al Universității a avut ocazia să facă schimb de experiență în domeniul obstetricii și ginecologiei, neurologiei, histologiei, igienei generale, farmacologiei clinice, farmaciei, sănătății publice, relațiilor publice, programelor europene, resurselor umane și relațiilor externe și integrare europeană. Cea mai mică bursă, de 750 de euro, este oferită de Universitățile din România, iar cea mai mare, de 850 de euro - de Universitățile din Marea Britanie și Austria.

█ Articole relaționate:

Doctor moldovean, anesteziolog-reanimatolog la un spital din SUA: „Cei care au plecat din țară au vrut o viață mai bună. E greu să faci medicină, să ai familie și să trăiești cu un salariu mizerabil”

Povestea unui neurolog moldovean care muncește în Germania: „Aici oamenilor li se dă o șansă la viață, ceea ce în Moldova rar se întâmplă”

Povestea unei asistente medicale care muncește în Canada. „Am plecat din țară dintr-un singur motiv. Vreau să-mi fac munca cu demnitate, nu să cerșesc de la pacienți”

„Mai bine du-te și fă-ți alt copil. Acesta oricum va muri”. Cum (nu) sunt tratați în Republica Moldova copiii cu atrofie musculară spinală (AMS), o boală genetică rară

Veridica.md: SĂNĂTATE ÎN EXOD. Din stânga Nistrului, la Iași. „Nu poți opri exodul medicilor cu practici abuzive”

Profesorul Emil Ceban, reales în funcția de rector al USMF „Nicolae Testemițanu” pentru un nou mandat. Ce prevede planul strategic de dezvoltare a universității

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.