Testele Papanicolau sunt inutile în Moldova și pot da rezultate fals-pozitive sau fals-negative. Doar trei laboratoare respectă cerințele de bază

Sursa Foto:

redactor

29 decembrie, 2016, 13:24

Vizualizări: 7005

Autor : Irina Papuc

Un studiu realizat în Moldova și prezentat recent la Ministerul Sănătății scoate în evidență date îngrijorătoare – autoritățile cheltuie zeci de milioane de lei pentru screening-urile care ar trebui să prevină cancerul de col uterin. Deja de mai bine de 7 ani însă rămâne extrem de înaltă rata femeilor care află prea târziu că au cancer. În același timp, în lipsa unor practici bazate pe dovezi testele Papanicolau se realizează oportunist, cu erori imposibil de cuantificat. Cert este că banii pe astfel de screening-uri sunt pur și simplu irosiți.

Studiul îi aparține lui Philip Davies, Director General ai Asociației Europene pentru prevenirea cancerului de col uterin din Belgia și s-a axat pe analiza testelor Pap realizate pe parcursul anului trecut, pe numărul angajaților, cunoștințele lor și dotările din laboratoare. Așadar, în Moldova 28 de laboratoare realizează teste pentru depistarea cancerului de col uterin. În cadrul studiului au participat 25 de laboratoare, oficial fiind raportate peste 236.500 de teste, suficient încât să acopere peste 72 la sută din grupul-țintă.

Totuși, datele arată că în ultimii trei ani se menține constant numărul femeilor depistate cu cancer în fazele III + IV. Este vorba despre o rată de aproape 60 la sută. În același timp, procentul femeilor care află despre cancer la etapa inițială a bolii este foarte mic- puțin peste 10 la sută. Așadar, ce se întâmplă în cadrul screening-urilor care se realizează deja de patru ani din bani publici, dacă rata de depistare tardivă rămâne constantă? Potrivit lui Davies, statul a cheltuit până acum bani în vânt.

„Nu există modificări semnificative în statistica din ultimii ani în ceea ce privește incidența cancerului de col uterin, mortalitatea sau proporția cazurilor de cancer diagnosticate în stadiile III + IV. Prin urmare, toate resursele care sunt în prezent alocate pentru screening sunt consumate fără să producă vreun efect, fiind complet irosite”, explică Davies.

Specialistul explică și de ce avem rezultatele pe care le avem.

„Citologia de col uterin în Republica Moldova se desfășoară fără niciun fel de practici bazate pe dovezi, aprobate la nivel național: fără standarde de formare sau a unor criterii de certificare, fără respectarea ghidurilor clinice, chiar dacă ele există, fără asigurarea calității prin indicatori de performanță, fără un sistem de monitorizare și evaluare a citologiei de col uterin. Prin urmare, există nicio cale de a monitoriza dacă citologii au aptitudinile necesare pentru a-și face treaba în mod corespunzător, dacă laboratoarele urmează recomandările privind bunele practici bazate pe dovezi”, se mai precizează în studiu.

De asemenea, important este că doar trei laboratoare din cele 25 incluse în studiu respectă două recomandări de bază ale UE – să realizeze pe parcursul unui an mai mult de 15.000 de peste și să există cel puțin 4 persoane cu pregătire specială în citopatologie. Vorbim de laboratorul Institutului de Oncologie, de laboratorul Centrului Republican de Diagnostic și de un laborator privat din Bălți.

Lipsa calității va provoca un efect colateral

Studiul arată că există variații extrem de mari privind rezultatele în diverse laboratoare, ceea ce se explică prin calitatea testelor. Riscurile sunt enorme – testele fals-negative ar putea genera cauze de îmbolnăviri la femeile care au trecut testul și cred să sunt sănătoase, iar cele fals-pozitive vor genera sechele psiho-emoționale femeilor care cred că sunt bolnave, dar și cheltuieli de sănătate inutile.

Cât cheltuim pe screening-ul cancerului de col uterin

Primul screening a fost realizat în perioada 2011-2012 în cinci raioane. Din banii CNAM au fost cheltuiți 14 milioane de lei. În 2013 pentru screening-ul maladiilor „cu impact social deosebit” s-au cheltuit 29 de milioane de lei, fără să se indice exact sumele pentru categoriile separate de maladii. În 2014 s-au cheltuit peste 700 de mii de lei pentru screening-ul cancerului de col uterin, iar anul trecut s-au cheltuit 3 milioane de lei în total pentru maladiile cu impact social deosebit, deși erau planificați 38 de milioane de lei. În luna mai Ministerul Sănătății a anunțat că este gata să realizeze un nou tip de screening - prelevarea citologiei în mediu lichid- care ar putea preveni îmbolnăvirile cu 80 la sută. Datele statistice arată că în Moldova sunt depistate 300 de cazuri noi de cancer de col uterin, iar aproximativ 180 de femei decedează.

█ Articole relaționate:

Moldova adoptă o nouă metodă de diagnostic a cancerului de col uterin. Mii de femei urmează să fie examinate

De ce apare cancerul de col uterin. Semnele care-ți dau de înțeles că ai putea avea boala

Experiența unei moldovence care de aproape un an este în așteptarea diagnosticului de cancer de col uterin. „Nu am cancer, însă procesele ce duc la el au loc prea rapid”

Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Relaxare sau capcană? Ce face nicotina cu mintea adolescenților

Tratament pentru căderea părului: rutina zilnica în 5 pași simpli (P)

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.