Osteoartrita genunchiului, maladia care afectează aproape 50 de mii de moldoveni. Bolnavii cheltuie anual mii de lei pentru spitalizare și ședințe terapeutice, deși boala e incurabilă

Sursa Foto:

redactor

13 octombrie, 2014, 18:09

Vizualizări: 1676

Autor: Sorina David

Osteoartrita genunchiului este cea mai frecventă patologie articulară la nivel mondial. Moldova nu este o excepție. 1,3% din populație suferă de o astfel de maladie. Asta înseamnă că peste 46 de mii de moldoveni sunt afectați de maladia care limitează posibilitățile de a merge, de a urca scările sau de a face alte activități legate de mers. Specialiștii susțin însă că în realitate numărul celor care au dezvoltat osteoartrita genunchiului ar fi mult mai mare decât arată statisticile.

Cel puțin, datele raportului prezentat de Alianța Globală pentru Sănătatea Musculoscheletică arată că, în lume, osteoartroza genunchiului reprezintă 83% din totalul artrozelor, iar datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că osteoartroza genunchiului este cea mai frecventă cauză a durerii cronice la persoanele în vârstă.

Deși nu există niciun tratament împotriva osteoartritei genunchiului și nici tratament care ar stopa progresia bolii, moldovenii cheltuie mii de lei doar ca să amelioreze simptomele patologiei, care se manifestă prin dureri severe la nivelul picioarelor. Potrivit unui studiu pe tema „Impactul osteoartrozei genunchiului asupra stării de sănătate a pacienților”, realizat în Moldova și publicat recent, arată că moldovenii cheltuie anual, în medie, aproximativ 8.200 de lei pentru lupta cu durerea generată de osteoartroză.

Astfel, sumele indicate de pacienții cu osteoartrita genunchiului variază între 132 de lei și 19.180 de lei. Aceste cheltuieli au fost în plus, față de cele acoperite de polița de asigurare medicală. Totuși, se mai precizează în studiu, „în funcţie de statutul de asigurat sau neasigurat, pacienții care nu au avut la un moment dat asigurare medicală, au avut costuri directe semnificativ mai mari, în comparație cu pacienții asigurați”.

„Costurile directe au inclus cheltuielile efectuate pentru tratamentul osteoartrozei genunchiului, ele au prevăzut costurile medicale (îngrijirea formală), medicamentele, vizitele la medic, costurile de spitalizare şi investigații. Aici mai intră costurile non-medicale suportate de familie pentru transport sau orice alte costuri care nu ar fi fost efectuate dacă nu era maladia”, precizează Virginia Șalaru, autoarea cercetării. Ea a menționat, totodată, că pacienții care au indicat cheltuieli directe mici au vizitat medicul de familie o dată pe an, nu au efectuat investigații pentru stabilirea diagnosticului în anul precedent studiului, au luat medicamente ocazional și au preferat tratamentele alternative.

Cercetarea mai arată că bolnavii de osteoartrita au cheltuit 26 la sută din bani pentru medicamente, peste 48% - pentru spitalizare, 3% - pentru investigații medicale, iar 6% din bani au fost investiți în ședințe de fizio/kinetoterapie și alte proceduri terapeutice.

Reiese că cea mai mare parte din bani au fost cheltuiți pentru tratament în staționar, apoi pentru medicamentele administrate ambulatoriu, în timp ce investigațiile și tratamentul alternativ, precum fizioterapia și kinetoterapia ocupă până la 10 la sută din structura costurilor directe.

În aceste condiții, mulți dintre pacienți s-au arătat nemulțumiți de costurile generate de tratamentul maladiei atât în spital, cât și în ambulatoriu, mai ales că boala nu se tratează, ci doar se ameliorează simptomele.

Astfel, pentru a evita dezvoltarea maladiei, cât și a cheltuielilor generate de aceasta, specialiștii recomandă evitarea traumatismelor articulare, obezității, etc.

„E nevoie de creșterea gradului de conștientizare cu privire la prevenirea osteoartrozei, asigurarea finanțării adecvate pentru tratamentul ei, extinderea listei medicamentelor compensate pentru utilizarea pe scară largă a tratamentului eficient, bazat pe dovezi pentru controlul bolii și reevaluarea timpului consultului medical”, mai precizează Virginia Șalaru.

Potrivit studiului, tratamentul medicamentos al osteoatrozei trebuie adaptat individual şi constă dintr-o combinaţie de modalităţi. Aceasta oferă ameliorarea simptomelor, dar nu au niciun efect dovedit asupra progresiei bolii. Tratamentul nonfarmacologic cuprinde exerciţii fizice regulate, mǎsuri educative și reducerea masei corporale și echiparea cu mijloace de susţinere a corpului.

Notă: Osteoartrita este o afecțiune în care cartilajul care protejeaza și învelește suprafețele articulare se deteriorează o data cu trecerea timpului. În cele din urmă, oasele, nemaifiind separate de catilaj, se freacă unele de altele, ducând la lezarea țesutului și a osului, determinând apariția simptomelor articulare dureroase ale osteoartritei - durerea la nivelul mainilor, șoldurilor, genunchilor sau picioarelor și, cateodată, la nivelul coloanei vertebrale.

█ Articole relaționate:

Și-a recăpătat părul pe tot corpul, după un tratament pentru artrită. Din cauza unei boli autoimune își pierduse chiar și genele

Cazuri tot mai frecvente de rahitism. Micuții dezvoltă boala din cauza faptului că nu mănâncă corect și petrec zile întregi în spații închise, evitând lumina soarelui

Insuficiența de vitamina D creşte riscul apariţiei artritei

Pentru prima dată în istorie, specialiștii au vindecat artrita

Vânzările online de tutun: Cum industria profită de lipsa de control pentru a vinde țigări electronice minorilor în Moldova. „Nimeni nu te întreabă câți ani ai”

Pastile cu efect psihotrop, vândute drept produse de slăbit. Zece persoane reținute

Oamenii își doresc legi mai stricte pentru controlul tutunului, atât în UE, cât și în afara ei. Industria promovează un mit electoral în fața politicienilor

Tag:

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.