Când banii au miros (de fum)

Sursa Foto: STOP/Captura ecran din raportul „Crooked Nine”

Irina Papuc

14 august, 2026, 15:31

Vizualizări: 141

Săptămâna trecută, expertul în politici economice Veaceslav Ioniță a făcut mai multe declarații, în cadrul unei emisiuni la Ziua.md, pe care le considerăm îngrijorătoare din perspectiva sănătății publice și riscă să inducă în eroare societatea, dar și instituțiile publice cu privire la daunele economice și sociale pe care îl implică consumul de tutun și nicotină.

Conform declarațiilor făcute, inclusiv citate de alte publicații, Republica Moldova aplică taxe prea mari la produsele din tutun, ceea ce a favorizat contrabanda cu țigări, iar statul ar înregistra în consecință venituri ratate. Expertul a mai spus că nivelul taxelor și accizelor aplicate este la un nivel „șocant” și că Republica Moldova ar trebui să separe industria tutunului de viciul pe care aceasta îl alimentează. În același context, Ioniță a declarat că fumătorii contribuie cu mai mulți bani la buget, decât întreg consumul de petrol în Republica Moldova, fără să menționeze pierderile economice directe și indirecte, prin îmbolnăvire, pierderea vieților omenești și cheltuielile suportate de sistemul de sănătate pentru tratarea consecințelor fumatului. Declarațiile expertului corespund în mod surprinzător cu cadrul de argumentare al industriei tutunului și au un potențial crescut de dezinformare.

Mitul contrabandei

„Vreo 3 ani în urmă se întețise contrabanda, noi am avut vreo trei ani în urmă contrabandă, s-a pornit cu produsele de tutun. Că aici e cea mai mare evaziune. Și acuș vă explic de ce la tutun este evaziune. (...) De ce se întâmplă așa? La alte produse nu avem așa ceva. Produsele din tutun sunt unicul produs unde peste 80% din prețul unui pachet de țigări sunt impozite (...) Când cumperi un pachet de țigări, 80% costă impozitul. De-atâta și este contrabanda, că la contrabandă costul nu este de 80%. Vă dați seama, dacă un pachet costă 15 lei, eu îl aduc cu 30 de lei și am câștig dublu, dar statul pierde și pierde la sănătate ... că acesta (cei care vând prin contrabandă) vând la minori, la toată lumea”, a spus Veaceslav Ioniță în cadrul unei emisiunii, care a fost publicată pe platforma Youtube.

Amenințarea cu explozia piețelor negre și a contrabandei face parte din tacticile documentate ale industriei tutunului de a influența politicile publice de control al tutunului. Tobacco Tactics și STOP (Stopping Tobacco Organizations and Products) au documentat cele mai frecvente tactici folosite de industrie pentru a opri, slăbi sau interfera cu politicile publice. Aceste tactici sunt:

• amenințarea cu procese sau inițierea de acțiuni în instanță;

• intimidarea;

• exercitarea de lobby și influențarea elaborării politicilor publice;

• auto-proclamarea ca actor/partener de sănătate publică;

• construirea suportului prin alianțe și grupuri-paravan;

• marketingul controversat;

• activitățile de responsabilitate socială corporativă;

• implicarea în comerțul ilicit;

• influențarea dovezilor științifice prin finanțarea cercetării;

• slăbirea reglementărilor naționale și internaționale.

La prima vedere, ar părea o dinamică firească - atunci când prețurile cresc, consumatorul vrea un produs mai ieftin. Dar oare este dispus consumatorul să se redirecționeze către produsele de contrabandă? Și dacă există contrabandă, cine o alimentează? Cine este beneficiarul final din vânzarea de contrabandă?

Dovezile arată clar că, istoric, tocmai industria tutunului a fost implicată și a favorizat comerțul ilicit. Conform Tobacco Tactics, există trei forme de comerț ilicit:

1) contrabanda - sunt bunuri produse legal, dar apoi deturnate către piețele ilicite;

2) produsele contrafăcute - sunt bunuri care poartă marca unui producător legal, dar fără consimțământul acestuia;

3) illicit whites - sunt țigări fabricate legal, sub mărci diferite de cele ale marilor companii transnaționale de tutun (TTC), dar care sunt exportate pe alte piețe unde sunt vândute ilegal, fără plata accizelor.

Industria tutunului a fost asociată cu implicarea sau cel puțin favorizarea comerțului ilicit cu produse din tutun începând cu anii 1990, când o serie de documente interne au ajuns să fie făcute publice. Deși industria a susținut atunci că se angajează să devină mai responsabilă, datele publicate din rapoarte oficiale, investigații jurnalistice și cercetări independente arată că cea mai mare componentă a pieței ilicite - între 58 și 70% - o reprezintă de fapt produsele din tutun fabricate legal de marile companii producătoare de tutun și apoi pătrunderea lor către piețele ilicite, iar industria ar contribui la acest fenomen.

Asocierea industriei tutunului cu activități de contrabandă a vizat, printre altele, și Republica Moldova în 2011, când Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) a publicat o investigație care a arătat că Japan Tobacco International (JTI) ar fi fost implicată, prin intermediul propriilor distribuitori, în activități de contrabandă cu țigări în Rusia, Orientul Mijlociu, Balcani și Republica Moldova. Compania a respins atunci acuzațiile și a încheiat ulterior un acord cu Uniunea Europeană, dar acuzații de contrabandă au continuat și după acest acord.

Este important de menționat faptul că Organizația Mondială a Sănătății estimează că produsele din tutun contrafăcute - adică acele țigări contrafăcute de părți terțe, fără acordul producătorului legal - reprezintă doar între 2 și 5% din comerțul ilicit.

Respectiv, întrebarea „cine beneficiază din urma comerțului ilicit?” rămâne să fie discutată cu mai multă atenție, întrucât toate răspunsurile par să ducă tocmai la industria tutunului.

Contrabanda NU este o consecință a majorării taxelor

Deși poate părea la prima vedere că există o cauzalitate dintre cele două, studiile independente de industria tutunului arată clar că nu taxele contribuie la comerțul ilicit. Organizația Mondială a Sănătății atenționează că „sperietoarea” legată de comerțul ilicit este asul din mâneca industriei de fiecare dată când reglementările devin mai stricte. Dovezile nu susțin însă aceste teze alarmante. În acest context, un raport al Băncii Mondiale privind comerțul ilicit cu produse din tutun arată că piețele ilegale capătă proporții mai mari tocmai în țările care au niveluri reduse de taxare și prețuri mai scăzute. Comerțul ilicit, în consecință, nu este legat de nivelul de taxare, ci de calitatea guvernanței. Întrebările relevante ar fi: „Care este calitatea controlului vamal în Republica Moldova?”, „Care sunt lacunele admise în prevenirea și identificarea comerțului ilicit?”, „Care este capacitatea statului de a administra eficient taxele?”.

Bețe în roate pentru sistemul OMS de „track and trace” a produselor din tutun

Din anul 2022 Republica Moldova este parte a Protocolului pentru Eliminarea Comerțului Ilicit cu Produse din Tutun. Tratatul a intrat în vigoare în septembrie 2018. Una dintre măsurile-cheie ale Protocolului este tocmai instituirea unui sistem de urmărire și trasabilitate (track&trace) a produselor din tutun care permite identificarea cu ușurință a unui produs din tutun - unde a fost produs, către ce piețe este orientat etc. Ca un fel de pașaport. Studiile arată că industria tutunului a depus eforturi ca să slăbească sistemul de trasabilitate prevăzut de Protocol și de legislația UE și a inventat propriul sistem - Codentify - al cărui corectitudine și eficiență sunt puse sub semnul întrebării.

Așadar, dacă industria tutunului nu și-a dorit cu adevărat să existe un sistem de trasabilitate independent de interesele sale, cât de reală este preocuparea sa pentru comerțul ilicit? De altfel, important de menționat este că în articolul „Veaceslav Ioniță: «Industria tutunului generează 8 miliarde de lei anual, dar fiscalitatea excesivă stimulează contrabanda»”, publicat pe ziua.md, unde este citat expertul economic, jurnaliștii scriu că industria solicită amânarea implementării sistemului track&trace, prevăzut pentru implementare din anul 2027, pe motiv că nu dispune de suficient timp pentru „adaptare”. Și aceasta este o tactică documentată a industriei. Or, Republica Moldova a aderat la Protocol acum 5 ani, termenul real de adaptare fiind cât se poate de generos.

Sunt cu adevărat „șocante” taxele de 80% pentru produsele din tutun?

„Am să vă dau câteva cifre șocante. Vreo 3 ani în urmă se întețise contrabanda, noi am avut vreo trei ani în urmă contrabandă, s-a pornit cu produsele de tutun. Că aici e cea mai mare evaziune. Și acuș vă explic de ce la tutun este evaziune. (...) De ce se întâmplă așa? La alte produse nu avem așa ceva. Produsele din tutun sunt unicul produs unde peste 80% din prețul unui pachet de țigări sunt impozite”, le-a spus Veaceslav Ioniță jurnaliștilor din studio.

Mai întâi este util să lămurim modul în care funcționează sistemul fiscal pentru produsele din tutun în Republica Moldova. Structura de taxare pentru produsele din tutun este următoarea:

- acciza specifică ce constituie 1.189,57 lei pentru 1.000 țigarete în anul 2026;

- acciză ad valorem care este 13% din prețul de vânzare cu amănuntul;

- prețul minim la calcularea accizelor per 1.000 de țigarete trebuie să nu fie mai mic de 1.595,53 lei.

La acestea, se adaugă TVA de 20%, la fel ca pentru majoritatea produselor. Este important de menționat că acciza specifică este acum mult sub nivelul minim stabilit de Uniunea Europeană prin Directiva privind taxarea produselor din tutun (TTD) - 90 EUR pentru 1.000 de țigarete. Republica Moldova aplică acum o taxă de aproximativ 60 de EUR la 1.000 de țigarete. Dar este important de menționat și faptul că TTD este acum în proces de revizuire, iar Comisia Europeană propune o taxă specifică de 215 EUR pentru 1.000 de țigarete (în varianta actuală de lucru), plus minim 63% din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul.

Așadar, nu se poate spune că Republica Moldova aplică taxe „șocante” pentru produsele din tutun, ci chiar sub nivelul minim prevăzut de Directiva privind Taxarea Produselor din Tutun. Taxarea produselor din tutun este una dintre cele mai eficiente măsuri de sănătate publică, susținută de un volum solid de dovezi științifice la nivel mondial: cu cât taxele sunt mai mari, cu atât scade consumul, în special în rândul grupurilor cu venituri mici. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca taxele să reprezinte cel puțin 75% din prețul de vânzare al produselor din tutun. Potrivit estimărilor pentru Regiunea Europeană a OMS, dacă toate țările ar majora cu 50% taxele pe un pachet de țigarete, numai această măsură ar putea preveni 11 milioane de decese asociate fumatului.

Suplimentar, calculul prezentat de expertul Veaceslav Ioniță privind taxele totale acumulate dintr-un pachet de țigări, care ajung la 80%, și valoarea de facto a tutunului care ar reprezenta doar restul de 20 rămas este corect, dar nu este valabil pentru toate produsele din tutun. Așa cum am menționat, conform Codului fiscal, Republica Moldova aplică o combinație dintre acciza specifică și cea ad valorem. Aceasta înseamnă că taxele vor reprezenta o pondere mai mare din valoarea totală a țigărilor ieftine, în timp ce pentru pachetele de țigări scumpe, situația este exact inversă - chiar dacă prețul de vânzare este mai mare, taxele vor reprezenta procentual mai puțin ca și pondere din prețul total. Așadar, produsele mai scumpe sunt taxate procentual mai puțin și aduc industriei mai mulți bani.

Un detaliu curios în articolul din ziua.md ține tocmai de structura de taxare a produselor din tutun. Fără să fie clară sursa, întrucât declarațiile nu aparțin expertului Veaceslav Ioniță, autorul articolului menționează că: „Producătorii susțin că actuala formulă fiscală dezavantajează producția locală și propun modificarea cotei accizei specifice de la 1189,57 de lei pentru o mie de țigarete, la 600 de lei, iar acciza „ad valorem”, de la 13 la sută din prețul vânzării cu amănuntul a un pachet de țigări,la 40 la sută, fapt ce va crește încasările la buget cu 15 la sută”.

Această poziție este în totalitate fidelă cu poziția industriei tutunului, dar în detrimentul bugetului de stat, precum și a angajamentelor pe care Republica Moldova și le-a asumat, inclusiv în procesul de integrare europeană. Organizația Mondială a Sănătății, prin grupurile de experți ale Secretariatului Convenției-cadru a OMS privind controlul tutunului, atenționează că tocmai taxa specifică este cea mai stabilă și independentă de manipulările industriei tutunului.

Prin contrast, taxa ad valorem poate fi manipulată prin intervențiile la prețul de producție. Și, dincolo de faptul că este puternic dependentă de manipulările industriei, acest tip de taxă nu duce la renunțarea la fumat, ci doar la migrarea consumatorului către opțiuni mai accesibile la preț. Astfel, indiferent dacă consumatorul cumpără țigări mai scumpe sau mai ieftine, industria își are veniturile bine securizate.

OMS: Țigările au rămas la fel de accesibile în ultimii 10 ani

Deși Republica Moldova a majorat accizele la produsele din tutun în ultimii ani, așa cum spune și expertul Ioniță, datele OMS arată că țigările au rămas la fel de accesibile, inclusiv pentru grupurile vulnerabile. Conform celor mai recente evaluări ale OMS, între 2014 și 2024, Republica Moldova nu a înregistrat niciun progres în atingerea obiectivului de a face țigările mai puțin accesibile. Cum este posibil acest lucru? Deși taxele au crescut, au crescut și veniturile oamenilor, ceea ce a făcut ca puterea de cumpărare să nu fie afectată.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca nivelul taxării să crească într-un ritm mai rapid decât veniturile populației, pentru a preveni creșterea accesibilității produselor din tutun. Acest principiu se bazează pe relația dintre preț, venit și consum, cunoscută în economie drept elasticitatea cererii în funcție de preț și de venit.

Elasticitatea prețului arată cât de mult se modifică consumul atunci când prețul crește. În cazul tutunului, cererea este inelastică, adică o creștere a prețului duce la o scădere a consumului. De exemplu, dacă elasticitatea prețului este -0,5, o creștere a prețului cu 10% va duce la o scădere a consumului cu 5%.

În același timp, elasticitatea cererii în funcție de venit măsoară cum se modifică consumul când cresc veniturile. Dacă elasticitatea venitului este 0,5, o creștere a venitului cu 10% va duce la o creștere a consumului de tutun cu 5%. Respectiv, dacă taxele nu cresc mai repede decât veniturile populației, produsele din tutun devin mai accesibile, iar consumul tinde să crească. De aceea, OMS recomandă majorări regulate ale taxelor, peste inflație și creșterea veniturilor.

În acest context, deși taxele cumulative de 8 miliarde de lei pot părea șocante la prima vedere, important este cu ce comparăm cele 8 miliarde, la ce le raportăm. Dacă produsele din tutun au rămas la fel de accesibile precum erau în 2014, înseamnă că nivelurile actuale de taxare nu funcționează. În acest context, este esențial să amintim că scopul primordial al taxării produselor din tutun nu este acumularea de resurse la buget, ci tocmai descurajarea consumului. Prima componentă nu mai este relevantă fără a doua, pentru că în final statul rămâne cu venituri mai mari, dar și cu o populație expusă riscului de îmbolnăvire, care va fi dependentă de resursele sistemului de sănătate, riscă să devină inactivă economic și să se confrunte cu o calitate scăzută a vieții.

Miliardele, deși par șocante, nu sunt suficiente pentru a corecta pierderi atât de semnificative.

Fumătorii aduc mai mulți bani la buget decât petrolul

„În acest an, bugetul de stat va încasa de la toate produsele din tutun, estimez eu, undeva 7,8 miliarde de lei. Dintre care țigările costă 1,5 miliarde, și restul 6 sau 6,5 miliarde sunt impozite. Fumătorii noștri aduc deja de câțiva ani mai mulți bani la buget decât tot petrolul pe care noi îl consumăm”, este o altă declarație făcută de Ioniță în timpul interviului. Este, la fel, una dintre tacticile industriei de a arăta că este profitabilă, iar fumătorii sunt un grup puternic, pentru că aduc cele mai multe taxe la bugetul public.

Analizată prin comparație, totuși, suma de 7,8 miliarde nu doar că nu mai pare atât de consistentă, ci este insuficientă pentru a acoperi costurile reale ale consumului de tutun. Estimările arată că pierderile provocate de consumul de tutun ajung la 10 miliarde de lei în fiecare an și aici vorbim costurile pentru sănătate, pentru pierderea productivității, moarte prematură etc. Vorbim despre acele costuri economice și sociale care nu par atât de evidente la prima vedere.

Așa cum am atenționat și anterior în analizele noastre, profitul industriei este unul de natură privată. Costurile pentru tratarea cancerelor și altor maladii provocate de fumat, pentru pensiile de dizabilitate și pentru pierderile de productivitate sunt suportate din bugetul public. În fiecare an, aproximativ 5.300 de persoane decedează din cauza bolilor asociate fumatului. Este acesta un cost social care să justifice acumularea de 7,8 de miliarde de lei la bugetul public?

Așa cum am atenționat și anterior în analizele noastre, profitul industriei este unul de natură privată. Costurile pentru tratarea cancerelor și altor maladii provocate de fumat, pentru pensiile de dizabilitate și pentru pierderile de productivitate sunt suportate din bugetul public. În fiecare an, aproximativ 5.300 de persoane decedează din cauza bolilor asociate fumatului. Este acesta un cost social care să justifice acumularea de 7,8 de miliarde de lei la bugetul public?

În acest context, și declarațiile privind revitalizarea industriei tutunului în Republica Moldova devin problematice. Industria tutunului, ca niciuna alta, își omoară jumătate din consumatori, conform OMS. Exemplele privind creșterea economică prin crearea locurilor de muncă, prin implicarea altor industrii și impulsionarea economiei sunt încurajatoare. Dar numai dacă alegem să nu vedem că planificăm să pornim motoarele economiei pe baza unei industrii care generează adicție, boli și decese. Or, atât expertul Ioniță, cât și jurnaliștii din platou au omis să spună că fumatul generează dependență, iar decizia de a continua acest viciu nu mai este a fumătorilor odată ce adicția s-a instalat.

De ce Republica Moldova ia măsuri privind consumul de tutun

Autoritățile nu „pedepsesc” prin taxe mai mari consumatorii de tutun pentru că au adoptat acest viciu, deși ideea a fost transmisă în cadrul discuției menționate. Scopul taxelor nu este acumularea de resurse pe „spatele consumatorilor”, ci renunțarea la comportamentul vicios, în acest caz fumatul. Dacă nivelul taxelor este ridicat, dar nu suficient încât să determine o schimbare de comportament, cu toate resursele acumulate, intervenția poate fi considerată un eșec.

Protejarea populației de efectele consumului de tutun este nu doar o alegere pentru Republica Moldova, dar și o obligație. La fel cum este și pentru toate cele 182 de state-părți (plus UE) care sunt parte la Convenția-cadru a OMS privind Controlul Tutunului. Convenția-cadru a OMS privind controlul tutunului este unul dintre cele mai susținute tratate din istoria ONU. În timp ce prevederile acestuia sunt obligatorii, fiecare stat are libertatea de a decide cum implementează la nivel național măsurile de control, astfel încât ele să fie eficiente, pornind de la un minim recomandat.

Cum a răspuns Veaceslav Ioniță la întrebările Sănătate INFO

Sănătate INFO l-a contactat pe Veaceslav Ioniță pentru a obține un punct de vedere. I-am prezentat expertului câteva dintre dovezile existente referitor la contrabandă și presupusa legătură cu creșterea taxelor și i-am adresat patru întrebări:

1. Dacă cunoaște dovezile acumulate de studii/cercetări, Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății care constată că majorarea taxelor nu influențează contrabanda.

2. Cum argumentează poziția sa, având în vedere că majorarea taxelor este unul dintre cele mai eficiente instrumente la nivel global pentru a reduce cererea și disponibilitatea produselor din tutun, taxele și accizele fiind una dintre prevederile Convenției Cadru a OMS privind Controlul Tutunului. Amintind, în context, că Republica Moldova nu a reușit să reducă accesibilitatea țigărilor în ultimii 10 ani, deși taxele au crescut.

3. Dacă promovarea consumului de tutun și nicotină este, din punctul acestuia de vedere, un model economic viabil pentru Republica Moldova.

4. Dacă, în calitatea sa de expert economic, independent sau în cadrul IDIS Viitorul, a derulat orice fel de activități/proiecte finanțate de industria tutunului și dacă consideră important să declare un eventual conflict de interese înainte de a se expune pe marginea subiectelor legate de controlul tutunului.

La întrebările noastre, expertul a răspuns inițial următoarele (textul este redat fidel, fără nicio intervenție):

„Noi am propus majorarea taxelor cu un miliard lei si nu țin minte sa fi spus ca aceasta va provoca creșterea contrabanda. Ar suna ridicol o astfel de afirmație. Deci tot ce am propus noi acum la politica bugetar fiscala: majorarea cu un miliard lei a accizelor la produsele de tutun si se pare ca guvernul va da curs acestei propuneri. Poate ma ajutați cu pasajul unde eu vorbesc de riscuri de contrabanda pentru a înțelege la ce va referiți”.

Sănătate INFO i-a furnizat expertului atât descifrarea declarațiilor făcute în cadrul emisiunii din 6 august, precum și declarațiile care îi sunt atribuite în cadrul materialului publicat pe ziua.md în aceeași zi. Răspunsul a fost următorul:

„Nu va supărați. Eu am vorbit despre un fenomen discutat acum 3 ani, inclusiv au fost organizate ședințe la Guvern si Parlament pe tema contrabandei. Apropo după acele acțiuni am înregistrat o scădere a contrabandei. Acum am promovat si promovez idea majorării taxelor pentru produsele de tutun. Alte abordări la tema data nu am avut. Atât”.

La celelalte întrebări Veaceslav Ioniță nu a răspuns.

Menționăm că taxarea produselor din tutun și nicotină, alături de reglementarea publicității, ambalajelor, interferența industriei tutunului, protecția mediului și altele, se regăsesc în Conveția-cadru a OMS pentru Controlul Tutunului, iar Republica Moldova are obligația de a dezvolta politici corespunzătoare și de a le pune în aplicare.

Recomandăm ca taxarea produselor din tutun și nicotină, precum și celelalte subiecte legate de consumul de tutun și nicotină, să fie tratate cu responsabilitate, pentru a nu minimiza riscurile și a nu denatura faptele. Cifrele pot fi înșelătoare și riscă să devină irelevante dacă nu sunt puse în context.

Atunci când astfel de afirmații sunt făcute în mass-media de către persoane cu vizibilitate și imagine publică pozitivă, există riscul ca atât factorii de decizie din politicile publice, cât și societatea în ansamblu să fie induși în eroare prin transferul de credibilitate, rămânând astfel în afara cadrului real de înțelegere a problemei. Fumatul aduce venituri unor companii private, dar prețul este plătit de noi toți.

Modelarea economică confirmă: majorarea accizelor este o măsură eficientă pentru reducerea consumului produselor din tutun

Republica Moldova, un sat fără câini pentru comercianții de pliculețe cu nicotină

Republica Moldova a interzis promovarea produselor din tutun și nicotină ca fiind „mai puțin nocive”

Tag: tutun taxe veaceslav ionita expert OMS

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.