Cum planifică Republica Moldova să lupte cu tuberculoza în noua eră AI - știință, instrumente digitale și inteligență artificială

Sursa Foto: Sanatate INFO

Irina Papuc

15 iulie, 2026, 16:58

Vizualizări: 113

Republica Moldova este considerată unul dintre statele-model în gestionarea și controlul tuberculozei în ultimele două decenii. Totuși, țara rămâne în lista celor 30 de state cu cea mai ridicată incidență a tuberculozei multidrogrezistente din lume.

Într-un context dificil, când finanțatorii externi își reduc sprijinul, iar conflictul de la granița de est continuă să pună presiune pe sistemul de sănătate, Republica Moldova și-a stabilit obiective ambițioase pentru a ține sub control atât tuberculoza „clasică", cât și formele ei cele mai dificile în următorul Program Național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030. Pentru a reuși, autoritățile mizează pe o colaborare mai strânsă cu organizațiile neguvernamentale, pe cercetare și pe instrumente digitale și de inteligență artificială. Țintele pentru 2030 sunt optimiste, dar îndeplinirea lor depinde de resurse care, în acest moment, nu sunt toate asigurate.

Tuberculoza nu a dispărut

În 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate 1.931 de cazuri noi și recidive de tuberculoză. Comparativ cu ultimii 10 ani, când au fost raportate 3.607 cazuri, țara a reușit să reducă incidența cu aproape un sfert, mai exact cu 24,4%. Numărul deceselor provocate de tuberculoză este, de asemenea, în scădere: în 2024, rata de decese a ajuns la 4,9 la 100.000 de locuitori (139 de cazuri), comparativ cu 6,4 în 2023 și 10,1 în 2015.

Bărbații și femeile sunt afectați de tuberculoză în mod diferit. Bărbații sunt afectați mai mult - 75% dintre cazurile noi și recidive din 2024 au fost înregistrate în rândul bărbaților, față de 25% la femei.

Cele mai ridicate rate de îmbolnăvire apar la adulții cu vârste între 35 și 44 de ani, vârsta medie la momentul diagnosticării fiind de 43 de ani. Potrivit autorităților, aceste date ne arată că este nevoie de dezvoltarea unor intervenții „țintite pe gen și grupuri de vârstă, inclusiv programe de depistare activă și suport social pentru bărbații din categoria de vârstă activă, care sunt mai predispuși la diagnostic întârziat și abandon al tratamentului”.

La copiii sub 18 ani, inidența fost de 7,6%(146 cazuri) din totalul cazurilor noi și recidive înregistrate în 2024, față de 8,5% în 2023. Autoritățile rămân însă în altertă, căci nivelul incidenței este considerat în continuare ridicat.

Un segment aparte și extrem de vulnerabil rămâne sistemul penitenciar. Deși incidența în penitenciare a scăzut de la 1.353 la 100.000 în 2015 la 575 la 100.000 în 2024, ea rămâne de peste 5 ori mai mare decât media națională. Aproximativ 32,5% dintre cazurile din penitenciare sunt depistate la intrarea în sistem.

Tuberculoza multidrogrezistentă: cea mai mare provocare

Dacă tuberculoza „obișnuită” înregistrează progrese vizibile, tuberculoza rezistentă la medicamente continuă să reprezinte cea mai serioasă provocare a programului, fiind și una dintre cele mai complexe la nivel global.

Republica Moldova se numără printre cele 30 de state cu cea mai înaltă incidență a tuberculozei multidrogrezistente (TB-MDR) la nivel mondial, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății. Datele pentru 2024 sunt îngrijorătoare: rata tuberculozei drogrezistente a constituit 26,2% dintre cazurile noi și 39% dintre cazurile de retratament. Cu alte cuvinte, mai mult de un sfert dintre pacienții diagnosticați pentru prima dată cu tuberculoză au o formă rezistentă la tratamentul standard.

Rata de depistare a cazurilor de TB rezistentă la Rifampicină și multidrogrezistentă s-a situat la 57,6% în 2024 din numărul estimat, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din cazurile existente rămân neidentificate, arată datele prezentate. Un factor agravant este co-infecția TB/HIV: 12,4% dintre pacienții cu TB-MDR sunt și HIV-pozitivi, iar acoperirea cu tratament antiretroviral pentru pacienții TB/HIV este de 88,5%.

Progrese în tratament

Pe fondul acestor cifre alarmante, există și evoluții pozitive în abordarea TB-MDR. Începând cu septembrie 2020, Republica Moldova a introdus regimuri scurte de tratament (9 luni) pentru TB rezistentă la Rifampicină, iar în 2023 protocoalele clinice naționale au fost revizuite pentru a include regimuri de 6-9 luni, ceea ce a dus la creșterea eficienței și la acceptarea crescută a tratamentului de către pacienți.

De asemenea, un pas important l-a reprezentat introducerea medicamentelor noi - Bedaquilina, Delamanid și Pretomanida - în schemele de tratament pentru TB-MDR. Ca efect, rata de succes a tratamentului în cohorta de TB-MDR a ajuns la 77,5% pentru pacienții care au inițiat tratamentul în 2022, față de 74% în cohorta anterioară.

Situația este mult mai dificilă în cazul tuberculozei pre-XDR (forme cu rezistență extinsă): rata de succes a tratamentului a fost de 46,3% în cohorta 2022.

Obiectivele și provocările pentru 2030

Programul stabilește ținte ambițioase pentru combaterea TB-MDR până la finele lui 2030. Cel mai relevant este Obiectivul specific 2, care vizează „identificarea a cel puțin 75% dintre cazurile estimate de tuberculoză rezistentă la Rifampicină și multidrogrezistentă până la sfârșitul anului 2030”. În prezent, acest procent este de 57,6%.

Pentru tratament, Obiectivul specific 3 prevede „o rată de succes a tratamentului de cel puțin 85% în rândul pacienților cu tuberculoză rezistentă la Rifampicină și multidrogrezistentă până la sfârșitul anului 2030”, față de 74-77,5% în prezent. Pentru TB pre-XDR, ținta este, de asemenea, ambițioasă: 70% față de 46,3% actualmente.

Între instrumentele tehnice prevăzute se numără introducerea, începând cu 2026, a metodei de secvențiere a ADN-ului micobacterian (tNGS) pentru determinarea rezistenței genotipice la medicamentele de linie nouă, în special Bedaquilina, Pretomanid și Linezolid.

Totuși, unul dintre riscurile care ar putea în dificultate autoritățile în îndeplinirea acestor obiective este dependența de finanțarea externă. Fondul Global acoperă în prezent o parte semnificativă a costurilor pentru diagnosticul și tratamentul TB-MDR, iar tranziția spre finanțare internă reprezintă un proces cu riscuri de „probabilitate medie și impact înalt”.

Șapte obiective într-un deceniu

Documentul aprobat structurează intervenția statului în jurul a șapte obiective specifice, care acoperă întregul ciclu al bolii - de la prevenire la tratament și cercetare:

Screening și depistare timpurie (Obiectivul 1) - autoritățile își propun ca acoperirea cu screening sistematic în rândul grupurilor cu risc sporit să atingă cel puțin 90% până în 2030, față de 82,7% în prezent pentru contacți. Sunt avute în vedere unități radiologice mobile și ultraportabile dotate cu sisteme de inteligență artificială medicală, utilizarea lor fiind pilotată în 2024.

Diagnostic precoce (Obiectivul 2) - asigurarea diagnosticului precoce al tuturor formelor de tuberculoză și accesul universal la testarea sensibilității la medicamente, cu identificarea a cel puțin 75% dintre cazurile estimate de tuberculoză rezistentă la Rifampicină și multidrogrezistentă până la sfârșitul anului 2030. Republica Moldova este pionier regional în utilizarea tehnologiei GeneXpert, introdusă în 2011, iar în 2022 a fost adoptată versiunea extinsă pentru detectarea rezistenței extinse la alte medicamente.

Tratament și servicii de calitate (Obiectivul 3) - Asigurarea accesului echitabil la tratament și servicii de calitate pentru toate persoanele diagnosticate cu tuberculoză, inclusiv cu tuberculoză rezistentă la medicamente, cu o rată de succes a tratamentului de cel puțin 85% în rândul pacienților cu tuberculoză rezistentă la Rifampicină și multidrogrezistentă până la sfârșitul anului 2030. Un element nou este extinderea tratamentului videoasistat (VST), care permite monitorizarea de la distanță a aderenței pacienților: în prezent, este utilizat de 12,6% dintre pacienți, cu o țintă de 35% până în 2030.

Servicii integrate (Obiectivul 4) - colaborarea cu alte programe naționale de sănătate publică, în special pentru TB/HIV. De remarcat este introducerea unui indicator nou: ponderea pacienților cu tuberculoză care beneficiază de screening pentru probleme de sănătate mintală și consum de substanțe - un indicator inexistent în prezent, cu o țintă de 90% până în 2030.

Prevenția (Obiectivul 5) - menținerea ratei de vaccinare BCG la cel puțin 95% (actualmente 95,8%) și extinderea tratamentului preventiv al tuberculozei pentru persoanele eligibile la 90%, față de valori actuale extrem de scăzute pentru anumite categorii: doar 24,5% pentru persoanele cu HIV.

Guvernanță și politici (Obiectivul 6) - este vorba despre consolidarea cadrului normativ și instituțional. Documentul propune armonizarea legislației naționale cu standardele internaționale de la 50% (nivelul actual) la cel puțin 90% din prevederi aliniate până în 2030.

Cercetare și inovare (Obiectivul 7) - crearea unei agende naționale de cercetare și integrarea rezultatelor în politicile publice, cu o țintă de cel puțin 80% dintre recomandările cercetărilor aplicate la nivel de politici, față de 50% în prezent.

De unde vin banii

Program conține informațiile detaliate privind costurile estimate pentru fiecare an de implementare, dezagregate pe categorii de cheltuieli, surse de finanțare și valorile cumulative corespunzătoare activităților planificate.

Costul total estimat al Programului pentru perioada 2026–2030 este de 2,1 miliarde de lei.

Finanțarea este împărțită astfel: 70,5% din costuri (1,487 miliarde lei) sunt acoperite din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM), 18,7% (394 milioane lei) din bugetul de stat, iar 10,8% (226 milioane lei) din surse externe, în principal Fondul Global pentru combaterea HIV/SIDA, Tuberculozei și Malariei.

Documentul subliniază că 88% din finanțarea pentru răspunsul național la tuberculoză provine deja din surse interne în 2024.Tranziția completă spre finanțare internă rămâne o provocare serioasă. Activități precum mentenanța echipamentelor de laborator, sistemul de transport al probelor și suportul pentru organizațiile societății civile sunt încă acoperite preponderent din fondurile Fondului Global, a cărui finanțare urmează să scadă progresiv după 2027.

Pandemia și conflictul din Ucraina au evidențiat „vulnerabilitățile sistemului”

În argumentarea necesității aprobării programului național și prezentarea situației actuale, reprezentanții Ministerului Sănătății au explicat și impactul perturbărilor externe din ultimii ani. Spre exemplu, este menționat faptul că pandemia COVID-19 a cauzat o scădere abruptă de 38,8% a numărului de cazuri notificate în 2020 față de 2019 - nu pentru că boala a dispărut, ci pentru că accesul la diagnostic a fost grav afectat. Redresarea situației a avut loc treptat, în perioada 2021-2023.

În paralel, conflictul din Ucraina a exercitat „presiuni suplimentare asupra sistemului național de sănătate, inclusiv asupra rețelei de servicii pentru tuberculoză, necesitând intervenții rapide pentru asigurarea continuității tratamentului în rândul persoanelor refugiate”. În acest context, Programul prevede și pentru următorii ani acces gratuit și nediscriminatoriu la diagnostic, tratament și îngrijire pentru persoanele migrante și pentru cetățenii străini aflați pe teritoriul Moldovei, indiferent de statutul lor legal. Ținta este ca cel puțin 95% dintre aceștia să beneficieze de servicii complete până în 2030.

Rolul societății civile

Un alt aspect notabil al noului program este rolul explicit acordat organizațiilor societății civile. Documentul prevede că cel puțin 10% dintre cazurile de tuberculoză să fie identificate prin depistare activă cu suportul organizațiilor societății civile.

Totodată, Programul introduce principiul că cel puțin 90% din deciziile privind implementarea să implice activ organizațiile societății civile și prevede consolidarea Platformei OSC-TB+ ca mecanism de participare.

Riscuri asumate

Documentul prezintă și o analiză a principalelor amenințări la adresa succesului programului, care sunt menționate într-un tabel separat. Acestea sunt clasificate după „probabilitate” și după „impact”. Cu impact „înalt” sunt identificate următoarele riscuri: reducerea finanțării externe, riscul de piață generat de volumele reduse de medicamente, precum și accesul limitat în regiunea transnistreană.

Pentru toate aceste riscuri sunt propuse și măsuri de atenuare, formulate la nivel general. Este vorba despre diversificarea furnizorilor de medicamente și cooperarea cu platforme internaționale de achiziții, dar și de ajustarea mecanismelor de plată pentru a stimula tratamentul ambulator.

Viziunea pentru 2030

Așadar, prin Programul Național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026-2030 autoritățile își propun să reducă incidența tuberculozei la 42 de cazuri la 100.000 de locuitori (față de 67,6 în prezent), să scadă mortalitatea la 2,5 la 100.000 (față de 4,9) și să elimine „cheltuielile catastrofale” asociate tuberculozei - de la 23% la 10% - a gospodăriilor afectate de astfel de costuri.

Programul nu funcționează izolat. El este conceput ca parte a efortului Republicii Moldova de a îndeplini Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU, în primul rând ODD 3, dedicat sănătății, care are un indicator specific pentru tuberculoză (rata incidenței bolii, ținta 3.3.2). Documentul leagă reducerea cazurilor de TB și de ODD 5, privind egalitatea de gen, prin colectarea de date separate pentru femei și bărbați și prin intervenții adaptate diferențelor observate - bărbații, de exemplu, sunt diagnosticați mai târziu și abandonează tratamentul mai des. La nivel național, programul se conectează și la „Moldova Europeană 2030" și la Strategia Națională de Sănătate „Sănătatea 2030", ceea ce înseamnă, practic, că tuberculoza este tratată ca parte a unui pachet mai larg de angajamente și nu ca o problemă de sănătate publică separată.

Atingerea obiectivelor noului Program va depinde, în mare măsură, de capacitatea statului de a menține angajamentul financiar intern, de a gestiona tranziția de la finanțarea externă și de a rezolva inegalitățile de acces care afectează în continuare grupurile vulnerabile.

Implementarea programului va fi coordonată de Institutul de Pneumologie „Chiril Draganiuc”, sub supervizarea Consiliului Național de Coordonare și cu raportare anuală către Guvern până pe 25 februarie al fiecărui an. O evaluare intermediară este programată pentru 2028, urmând ca în 2030 să aibă loc evaluarea finală.

Programul Național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2026–2030: mai puține spitalizări, diagnostic mai rapid și tratamente mai eficiente

Consilierea psihologică: un pas esențial spre vindecarea tuberculozei

Tuberculoza poate fi confundată cu o simplă răceală

Tag: program national tb tuberculoza republica moldova

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.