Piața neagră, argumentul preferat al industriei tutunului pentru a bloca politicile publice

Sursa Foto: Getty Images//news.osu.edu

Irina Papuc

25 iunie, 2026, 18:44

Vizualizări: 32

Ori de câte ori un guvern anunță restricții mai dure asupra produselor din tutun sau nicotină, industria răspunde aproape reflex cu același avertisment: reglementarea va alimenta piața neagră. Argumentul este vechi, a fost folosit împotriva creșterilor de taxe, a ambalajelor standardizate, a interdicțiilor de publicitate. Acum, revine aplicat pliculețelor cu nicotină.

Mecanismul este bine documentat. Un articol apărut simultan pe două site-uri de știri din Republica Moldova prezintă declarațiile alarmante ale lui Klaus Berg, director pentru prevenirea comerțului ilicit în cadrul Philip Morris International Europa. Berg a declarat, într-un cadrul unui eveniment organizat de industrie, că produsele cu nicotină au trecut pe piața neagră și au ajuns chiar în mâinile organizațiilor criminale, iar de acolo ajung inclusiv în mâinile copiilor. Cele două site-uri de știri mai fac trimitere la un studiu din Germania, potrivit căruia interdicțiile asupra pliculețelor cu nicotină ar fi dus la extinderea pieței ilegale în această țară. Studiul invocat a fost făcut la comanda și cu finanțarea Philip Morris International. Presa germană care a preluat aceleași date a menționat explicit sursa de finanțare. Niciunul dintre cele două site-uri moldovenești nu a făcut-o.

Nu este prima dată când industria aplică aceleași tactici. Un studiu publicat în Tobacco Control în 2020 a documentat modul în care Philip Morris International ar fi folosit terțe părți pentru a plasa în presa britanică articole despre „explozia" pieței negre, fără a declara finanțarea industriei. Două treimi dintre articolele analizate menționau un consultant PMI, iar 36% nu dezvăluiau sursa de finanțare. Contextul este extrem de relevant: valul de articole a apărut exact în perioada în care comerțul ilegal din Marea Britanie atingea cele mai scăzute valori înregistrate, iar guvernul britanic anunța introducerea ambalajelor standardizate.

Aceleași predicții au fost folosite în Australia, în 2012, înaintea introducerii ambalajelor neutre. PMI a comandat un raport KPMG care prevedea o creștere cu 154% a țigărilor ilegale. Datele autorităților australiene de vamă și frontieră au infirmat ulterior aceste predicții: nivelul comerțului ilicit nu a crescut. KPMG a recunoscut că raportul său fusese interpretat eronat.

Ce spun dovezile independente?

Potrivit unei analize comparative a Băncii Mondiale, nu există dovezi care să susțină asocierea dintre reglementarea strictă și extinderea comerțului ilicit cu produse din tutun. Dimpotrivă, piețele ilegale tind să fie mai mari în țările cu taxe reduse și prețuri mai scăzute. Factorii determinanți sunt calitatea guvernanței, lacunele cadrului de reglementare și disponibilitatea rețelelor informale de distribuție. Filipine a crescut taxele și a înregistrat o reducere a pieței ilegale. Africa de Sud s-a confruntat cu o creștere dramatică a comerțului ilicit, pe fondul unei guvernanțe slabe, nu al unor taxe mari.

Industria, implicată sau complice la comerțul ilicit

Industria tutunului are, de altfel, propriul istoric în relație cu comerțul ilicit pe care îl invocă retoric. În 2000, UE a intentat un proces împotriva Philip Morris, RJ Reynolds și Japan Tobacco, pe motiv că ar fi controlat operațiuni întregi de contrabandă. Au urmat acorduri anti-contrabandă cu toate marile companii, în valoare totală de 1,9 miliarde de dolari. Cercetările independente au concluzionat că aceste acorduri au servit în principal intereselor companiilor, dovezile ulterioare indicând că acestea fie au rămas implicate în comerțul ilicit sau cel puțin nu și-au securizat lanțurile de aprovizionare.

De altfel, comunitatea internațională a construit deja un răspuns coordonat la această problemă. Protocolul pentru Eliminarea Comerțului Ilicit cu Produse din Tutun, adoptat în cadrul Convenției-Cadru a OMS și intrat în vigoare în septembrie 2018, oferă țărilor un cadru comun de acțiune: sisteme de urmărire și trasabilitate a produselor, cooperare judiciară între state, schimb de informații între autoritățile vamale și cele de aplicare a legii. Este, cu alte cuvinte, exact instrumentul pe care industria pretinde că îl dorește, dar pe care a încercat să îl slăbească.

Documente interne divulgate arată că British American Tobacco a perceput inițial elaborarea Protocolului ca pe o amenințare și a încercat între 2007 și 2012 să îi influențeze conținutul prin acces la documente confidențiale și implicare directă în negocieri. În același timp, companii precum PMI și BAT au promovat propriul sistem de trasabilitate - Codentify - pentru a-l substitui pe cel independent prevăzut de Protocol și de legislația UE.

Al doilea argument recurent al industriei este că pliculețele cu nicotină sunt un produs cu „risc redus" a cărui interdicție ar fi irațională. Aceste argumente nu au acoperire științifică. Niciunde în lume pliculețele cu nicotină nu sunt aprobate ca instrumente terapeutice de renunțare la fumat, iar dovezile disponibile nu susțin această utilizare. OMS raportează că aceste produse livrează suficientă nicotină pentru a induce și menține dependența și că pot crește probabilitatea tranziției către alte produse cu nicotină, inclusiv țigări convenționale.

Soluția pentru comerțul ilicit nu este abandonarea politicilor de sănătate publică. De altfel, Republica Moldova a aderat la Protocolul pentru Eliminarea Comerțului Ilicit cu Produse din Tutun în 2022, dar niciuna dintre țările vecine nu a făcut-o încă.

Olanda a interzis pliculețele cu nicotină. Și funcționează. Poate Europa să-i urmeze exemplul?

De mâine intră în vigoare noi prevederi la Legea privind controlul tutunului. Unde este interzis fumatul și ce riscă cei care încalcă legea

Moldova alege să protejeze copiii: din 24 iunie 2026, pliculețele cu nicotină sunt interzise în Republica Moldova

Tag: comert ilicit pliculete nicotina industria tutunului

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.