Taxarea tutunului: De la Irlanda la Turcia: cum folosesc țările europene cel mai puternic instrument de sănătate publică
Irina Papuc
27 mai, 2026, 13:30
Vizualizări: 173
Taxarea produselor din tutun și nicotină este, conform tuturor studiilor epidemiologice și economice majore, cea mai eficientă politică de reducere a consumului. Și totuși, raportul Tobacco Control Scale 2025, publicat în cadrul Conferinței Europene pentru Tutun sau Sănătate (ECTOH), desfășurată la Milano în perioada 20-22 mai 2026, arată că tocmai această pârghie este cel mai sistematic ignorată pe continent.
Inflația din perioada 2020-2024 a erodat puterea de descurajare a prețurilor la țigări în aproape toate cele 37 de țări analizate, iar reforma fiscală la nivel european rămâne blocată. Între timp, lacunele legislative privind produsele de tutun încălzit oferă industriei noi căi de a ocoli reglementările.
Taxarea produselor din tutun și nicotină: cel mai valoros instrument, dar cel mai prost folosit
Raportul Tobacco Control Scale 2025 alocă 30 din cele 100 de puncte posibile exclusiv politicii de prețuri, mai mult decât pentru orice alt domeniu. Logica este susținută de decenii de cercetări: creșterea prețului țigărilor reduce consumul, în special în rândul tinerilor și al grupurilor cu venituri mici. Un preț de 25 de dolari internaționali (ajustat la puterea de cumpărare) aduce scorul maxim de 30 de puncte; fiecare 0,83 dolari internaționali în minus înseamnă un punct pierdut.
Realitatea din 2025 este, însă, dezamăgitoare. Dintre cele 37 de țări, doar patru și-au îmbunătățit scorul la capitolul preț comparativ cu 2021: Olanda (+3), Belgia (+2), Slovenia (+1) și Slovacia (+1).
Inflația a afectat direct politica fiscală privind produsele din tutun
Între 2020 și 2024, inflația medie în UE a depășit 20%. În Turcia, a atins peste 400%, cu vârfuri de peste 70% într-un singur an (2022). În consecință tutunul a devenit, în termeni reali, mai accesibil în cele mai multe țări, chiar dacă prețurile nominale au crescut. Turcia a înregistrat cel mai mic scor de preț din toate cele 37 de țări analizate (6 din 30 posibile). Pe penultimul loc se află Federația Rusă cu 8 puncte din 30 posibile.
Autorii raportului menționează că în absența unor mecanisme de indexare automată, fiecare episod de inflație erodează eficiența politicilor de taxare. În acest context, experții recomandă revizuirea Directivei UE privind Impozitarea Tutunului (TTD) în 2026, cu introducerea indexării automate și creșterea semnificativă a accizelor minime. De menționat că TTD, în varianta actuală, prevede o indexare a prețurilor o dată la trei ani.
Clasamentul prețurilor: Marea Britanie și Irlanda, lideri în politicile de taxare
Cazul Belgiei: ce se întâmplă când taxarea funcționează
Belgia oferă cel mai elocvent exemplu de politică fiscală eficientă din ediția 2025. Prețul unui pachet Marlboro a crescut de la 6,80 euro în 2020 la 11,50 euro în 2024 — o creștere de 69%. Scorul total al Belgiei a urcat cu 5 puncte față de 2021, iar țara a intrat pentru prima dată în grupul de vârf al clasamentului TCS, alături de Irlanda, Marea Britanie, Olanda și Franța.
Belgia a combinat creșterea prețurilor cu o serie de alte măsuri: interdicția de afișare a produselor la punctele de vânzare, restricții extinse la publicitate și absența completă a produselor de tutun încălzit de pe piață, acestea din urmă putând fi introduse doar printr-un proces de notificare prealabilă. Astfel, Belgia reușește să performeze în controlul tutunului prin politici coerente, în care taxarea reprezintă un pilon principal.
Cine conduce Europa la capitolul control al tutunului
Raportul TCS 2025 împarte cele 37 de țări în trei grupuri: lideri (60-80 de puncte), țări cu performanțe moderate (50-54 de puncte) și țări cu rezultate slabe (sub 50 de puncte). Opt țări au scoruri foarte mici, sub 45 de puncte, comparativ cu cinci în 2021, ceea ce arată o deteriorare generală a politicilor de control al tutunului în spațiul european.
Irlanda, model de referință
Irlanda obține cel mai mare scor absolut din istoria recentă a raportului: 80 de puncte din 100. Prima țară din lume care a interzis fumatul în baruri și restaurante (2004), Irlanda are acum și cel mai mare scor de preț din UE, reglementează produsele de tutun încălzit ca țigări obișnuite, ceea ce face ca aceste produse să fie practic absente de pe piața irlandeză, dar aplică și una dintre cele mai stricte politici anti-interferență a industriei tutunului.
În contrast, România a înregistrat o prăbușire de la locul 8 (în 2021) la locul 34 (în 2025), cu o pierdere de 25 de puncte în scorul total. Declinul este surprinzător, având în vedere că în 2021 România se afla în grupul de mijloc superior, beneficiind de o legislație anti-fumat adoptată în 2016. Raportul documentează că, în România, publicitatea pentru produsele de tutun încălzit este peste tot, chiar și pe pârtiile de schi la 1.600 de metri altitudine, dar și ca plasare de produs în emisiunile TV. România are o lege comprehensivă anti-tutun din 2016, dar aceasta nu acoperă produsele din tutun încălzit. Totodată, raportul indică că prețul țigărilor a scăzut în termeni reali față de 2021, subminând eficacitatea politicilor fiscale din ultimii cinci ani.
Tutunul încălzit: veriga slabă care erodează politicile de taxare în Europa
Cel mai puternic declin din ediția 2025 nu este cauzat de politicile de taxare per ansamblu, ci de o lacună legislativă privind produsele de tutun încălzit (HTP). România pierde 26 de locuri (de pe locul 8 pe locul 34), Italia coboară 14 locuri (de pe locul 18 pe locul 32), iar Cehia pierde 10 locuri (de pe locul 21 pe locul 31). Cauza comună este excluderea HTP din legislația privind spațiile fără fum și/sau interdicțiile de publicitate.
Diferențele majore de reglementare a HTP în Uniunea Europeană au loc din cauza lipsei unor prevederi armonizate cu privire la această categorie de produse în Directivele existente: Directiva privind Produsele din Tutun și Directiva privind Impozitarea Tutunului, cea din urmă fiind în proces final de revizie.
Autorii raportului TCS 2025 recomandă tuturor statelor să trateze aceste produse, din perspectiva taxării, identic cu țigările tradiționale. Mai exact, să asigure aceleași cote de accize, aceleași interdicții de publicitate și aceleași restricții de utilizare în spații publice. Concluzia OMS, ca urmare a Conferinței a VIII-a a Părților la Convenția-cadru OMS, din 2018, a fost că produsele din tutun încălzit sunt produse din tutun și trebuie reglementate ca atare.
Noutăți metodologice în TCS 2025: ce s-a schimbat și de ce contează
Ediția 2025 aduce două modificări metodologice față de versiunile anterioare, reflectând evoluția agendei globale de control al tutunului.
1. Limitele de vârstă, un domeniu nou, 7 puncte posibile
Ediția 2025 introduce pentru prima dată un indicator dedicat limitelor minime de vârstă pentru vânzarea tutunului, cu un maximum de 7 puncte. Dacă vârsta minimă este de 18 ani, atunci nu se obțin puncte suplimentare. Fiecare tranșă de doi ani peste 18, adică 19-20 de ani, 21-22 de ani etc., până la 31 de ani și peste, adaugă câte un punct.
Această abordare este aliniată cu obiectivul UE al unei «Generații Fără Tutun» până în 2040 și cu Legea britanică privind Tutunul (adoptată în aprilie 2026), care interzice vânzarea de produse din tutun persoanelor născute după 1 ianuarie 2009, un model de reglementare generațională.
Deocamdată, doar Letonia a obținut un punct în acest domeniu: de la 1 ianuarie 2025, vârsta minimă de cumpărare a tutunului a crescut la 20 de ani, o premieră europeană. Niciuna dintre celelalte 36 de țări nu a trecut pragul de 18 ani.
2. Campaniile media, o metodologie nouă
Al doilea element nou privește evaluarea campaniilor mass-media anti-tutun. În edițiile anterioare, se acorda un punctaj pe baza bugetului guvernamental alocat campaniilor, o metodă criticată pentru că datele nu erau disponibile în majoritatea țărilor. Ediția 2025 adoptă definiția OMS a campaniei comprehensive și reduce maximul de la 10 la 3 puncte, cu mențiunea că noul criteriu evaluează calitatea, nu scala.
O campanie eligibilă trebuie să dureze cel puțin trei săptămâni (între iulie 2022 și iunie 2024), să utilizeze mijloacele media clasice (TV, radio, outdoor, print, internet) și să îndeplinească cel puțin șapte din opt criterii OMS, inclusiv difuzarea la TV și/sau radio. Cele trei puncte maxime le-au obținut Estonia, Franța, Germania, Irlanda, Malta, Olanda, Norvegia și Marea Britanie.
Raportul TCS 2025 formulează 12 recomandări prioritare:
• Clasificarea produselor de tutun încălzit ca produse din tutun pentru fumat, în conformitate cu deciziile Celei de-a VIII-a Conferințe a Părților la Convenția-cadru OMS privind Controlul Tutunului. Reglementarea lor în același mod ca produsele din tutun pentru fumat, inclusiv cote egale de taxare, interdicții de publicitate și promovare, cerințe de etichetare, interdicții privind aromele și restricții de utilizare în spații publice.
• Revizuirea Directivei UE privind Impozitarea Tutunului în 2026, pentru creșterea semnificativă a accizelor minime și reducerea diferențelor de taxare dintre țigări, tutunul rulat manual și produsele de tutun încălzit.
• Revizuirea Directivei UE privind Produsele din Tutun, reglementarea produselor de tutun încălzit în același mod ca țigările, introducerea ambalajului standardizat/simplu pentru toate produsele din tutun, interzicerea filtrelor de țigări și actualizarea reglementărilor pieței produselor cu nicotină.
• Introducerea unei legislații comprehensive privind spațiile fără fum în interior și exterior, în conformitate cu Articolul 8 al Convenției-cadru OMS și cu Recomandarea Consiliului din 2024 privind Mediile Fără Fum și Aerosoli.
• Implementarea cel puțin a celor șase măsuri prioritare ale Băncii Mondiale; o politică comprehensivă de control al tutunului reprezintă o obligație în temeiul Articolului 4 al Convenției-cadru OMS.
• Combaterea interferenței industriei tutunului în elaborarea politicilor de sănătate publică, în conformitate cu ghidurile privind Articolul 5.3 al Convenției-cadru OMS.
• Interzicerea publicității și a expunerii produselor din tutun la punctele de vânzare, în conformitate cu ghidurile privind Articolul 13 al Convenției-cadru OMS.
• Accelerarea implementării suportului pentru renunțarea la tutun, în conformitate cu Articolul 14 al Convenției-cadru OMS și ghidurile aferente.
• Ratificarea Protocolului OMS pentru Eliminarea Comerțului Ilicit cu Produse din Tutun, adoptarea standardelor de urmărire și trasabilitate conforme cu Protocolul și publicarea unui raport anual de evaluare a eficacității și a interferenței industriei tutunului.
• Organizarea unei campanii naționale de comunicare de cel puțin trei săptămâni, care să utilizeze mijloacele media de masă pentru a informa și educa publicul cu privire la daunele consumului de tutun și ale expunerii la fumul pasiv, pentru a crește sprijinul față de politicile și legile de control al tutunului, pentru a încuraja renunțarea la tutun și/sau pentru a contesta practicile industriei tutunului.
• Publicarea sondajelor Eurobarometru cel puțin o dată la doi ani, pentru monitorizarea și evaluarea impactului politicilor de control al tutunului.
Tobacco Control Scale (TCS) este un instrument de evaluare a politicilor naționale de control al tutunului, introdus în 2006 de cercetătorii Luk Joossens și Martin Raw și publicat periodic de atunci — în 2007, 2010, 2013, 2016, 2019, 2021 și 2025. De-a lungul anilor, acoperirea sa s-a extins de la 28 la 37 de țări europene, inclusiv state din afara Uniunii Europene precum Turcia, Norvegia, Elveția sau Ucraina.
Ediția 2025 (LINK AICI) a fost elaborată de Luk Joossens, Henry Abbink și Erin Roman în cadrul Smoke Free Partnership (SFP), Bruxelles, și prezentată la Conferința Europeană pentru Tutun sau Sănătate (ECTOH), desfășurată la Milano în perioada 20-22 mai 2026.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Gheorghe CALIGA: Protocolul de îngrijiri intranatale unifică ...
01 decembrie, 2025, 10:35
Emil Ceban promite să înainteze legea malpraxisului
04 decembrie, 2025, 10:23
Aurelia Ustian, șase decenii dedicate tuberculozei. „Îmi ami ...
03 aprilie, 2026, 17:11
Cristina VOLOȘIN: Medicul de familie este actorul și partene ...
17 decembrie, 2025, 12:16
Vaccinul BCG, scutul copiilor împotriva formelor grave de tu ...
20 februarie, 2026, 14:39
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi40,20 %
