Medici din Moldova nemulțumiți de salariile pe care le primesc

Sursa Foto: Foto simbol- pexels.com

Administrator

15 mai, 2026, 13:10

Vizualizări: 81

De aproximativ două săptămâni circulă în spațiul online un „memoriu colectiv" adresat ministrului Sănătății, Emil Ceban, prin care i se cere modificarea Hotărârii de Guvern privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice, transmite Veridica.md.

Documentul, semnat până acum de 177 de persoane pe o platformă de petiții online, ar fi susținut de medici chirurgi, intervenționiști și medici ATI, care cer salarii mai mari și susțin că sistemul actual este inechitabil și îi plasează nejustificat sub alte categorii de medici. Ministrul Sănătății s-a grăbit să declare că va da curs petiției și că se va găsi o soluție. „Eu consider că ministrul ar trebui să se răzgândească. Și am câteva argumente pentru care ar trebui să o facă.”, a declarat Emil Ceban, citat de Veridica.md.

Petiția adresată autorităților folosește drept argument central „existența unei inechități salariale (...) care afectează specialitățile medicale cu act invaziv, operator și intervențional”. Astfel, conform autorilor petiției, medicii intervenționiști, medicii din ATI și cei endoscopiști au un salariu de bază mai mic decât colegii din TB (tuberculoză), HIV/SIDA sau psihiatrie. Lucru în mare parte adevărat. Un chirurg la început de carieră câștigă, conform grilei din Anexa 1 la Hotărârea de Guvern nr. 837 privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, cu aproximativ 5.000 de lei mai puțin decât un medic din serviciul TB și chiar mai puțin decât un medic de familie.

Probabil că logica din spatele acestei ierarhii este că specialitățile cu risc infecțios ridicat primesc compensații de risc, iar complexitatea tehnică ar fi neglijată. Este, totuși, o nedreptate.

În continuare, autorii petiției solicită Ministerului Sănătății să adapteze grila de salarizare în funcție de responsabilitatea directă asupra vieții pacientului, de riscul vital și de caracterul ireversibil al actului medical. Cu alte cuvinte, acestor categorii li se cuvin salarii mai mari pentru că miza este mai mare, iar consecințele erorilor ireversibile.

Deși petiția pare inițial una colectivă, în numele tuturor specialiștilor de profil chirurgical, autorii merg mai departe și solicită explicit o remunerare superioară pentru intervenționiști, comparativ cu cei din chirurgia clasică, argumentând că beneficiile pentru pacient și pentru sistem sunt mai mari, la fel și riscurile. Nivelul de expunere nu corespunde remunerației, concluzionează autorii, care fac trimitere vagă la experiența europeană, unde salariile ar fi diferențiate pe criterii de risc și responsabilitate.

Autorii mai avertizează că actuala grilă de salarizare „menține o inechitate și un risc real pentru sustenabilitatea specialităților critice”, cerând autorităților să fie echitabile și realiste. Pentru a înțelege ce trebuie schimbat, trebuie să înțelegem mai întâi unde ne aflăm.

Citiți materialul integral pe Veridica.md

Sub masca „reducerii riscurilor”: cum eludează industria tutunului regulile europene pentru a ajunge la tineri

Mitul reducerii riscurilor în cadrul COP: cum pot statele să demonteze strategia industriei tutunului

Cum industria tutunului a capturat un concept de sănătate publică pentru a-și proteja profiturile

Tag: medici chirurgi, intervenționiști și medici ATI, care cer salarii mai mari

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.