Sub masca „reducerii riscurilor”: cum eludează industria tutunului regulile europene pentru a ajunge la tineri

Sursa Foto: © Serhii Yevdokymov/Shutterstock

Irina Papuc

15 mai, 2026, 12:20

Vizualizări: 67

Companiile de tutun susţin că noile lor produse cu nicotină ajută la renunţarea la fumat. Datele Comisiei Europene arată altă realitate: aceste produse sunt vectorul prin care industria îşi menţine accesul la tineri, exploatând lacunele legislaţiei europene.

Industria tutunului a pierdut bătălia publicitară tradițională, odată cu intrarea în vigoare a Directivelor europene din 2003 și 2014 i-au interzis reclamele în presă, la radio, sponsorizările sportive și ambalajele sofisticate. Dar răspunsul industriei a fost o mutare strategică către platformele digitale și către produse noi: țigările electronice, produsele din tutun încălzit, pliculețele cu nicotină, prezentate publicului și mai ales tinerilor, drept alternative mai puțin nocive sau chiar instrumente de renunțare la fumat. O evaluare oficială a Comisiei Europene, publicată în aprilie 2026, arată că industria a încercat să se folosească de toate instrumentele posibile pentru ca dependența de tutun să nu dispară, ci să se transforme.

Ce spun datele: consumul a scăzut, dar nu datorită industriei

Prevalența fumatului în Uniunea Europeană a scăzut de la 28% în 2012 la 24% în 2023, iar numărul deceselor asociate tutunului a coborât de la aproximativ 700.000 la circa 530.000 pe an. Volumul total al vânzărilor de produse din tutun a scăzut cu peste 15%, iar cel al țigărilor cu aproape 25%.

Aceste cifre sunt reale. Dar nu sunt rezultatul eforturilor industriei, ci cadrului legislativ european. Evaluarea Comisiei este explicită: reducerea consumului a fost determinată de restricțiile de marketing, avertismentele grafice de pe ambalaje, creșterea accizelor și extinderea spațiilor fără fum. Industria tutunului nu face parte din soluție. Datele arată că face parte din problemă.

„Reducerea riscurilor” - un concept răpit de industrie

Argumentul central al marilor companii de tutun este că noile produse – țigările electronice, tutunul încălzit – sunt mai puțin nocive decât țigările clasice și pot ajuta fumătorii să renunțe. Conceptul de „reducere a riscurilor” este împrumutat din sănătatea publică, unde se referă la strategii dovedite științific de minimizare a dăunelor.

Problema este că industria folosește acest limbaj strategic, nu științific. Noile produse nu au înlocuit țigările – au îngroșat portofoliul de consum, în special în rândul tinerilor care nu au fumat niciodată. Evaluarea Comisiei Europene concluzionează că aceste produse noi și strategiile de eludare a reglementărilor contribuie la întârzierea atingerii obiectivului european de reducere a prevalenței fumatului sub 5%.

Cum eludează industria regulile: trei mecanisme cheie

1. Produse noi, reglementări vechi. Directiva 2003/33/CE a fost concepută într-o epocă în care pliculețele cu nicotină sau tutunul încălzit nu existau. Aceste produse nu sunt reglementate la fel de strict ca țigările tradiționale. Mai mult, dispozitivele folosite pentru produsele din tutun încălzit pot fi promovate separat de consumabile – cu accent pe design, tehnologie și stil de viață – fără a face referire directă la tutun.

2. Promovarea corporativă. Legislația permite companiilor să-și promoveze imaginea prin mesaje despre inovație, sustenabilitate sau „reducerea riscurilor”, în măsura în care nu se face trimitere directă la produsele din tutun. Industria normalizează astfel consumul în mod indirect, îmbunătățindu-și reputația fără a călca litera legii.

3. Promovarea digitală prin influenceri și rețele sociale. Instagram, TikTok, X, Pinterest şi Facebook au devenit principalele canale de marketing ale industriei. Adolescenții și tinerii cu vârste între 12 și 29 de ani sunt principalele grupuri-țintă. Conținutul creat de influenceri sau recenziile aparent independente sunt adesea încă greu de sancționat, deoarece legăturile comerciale nu sunt întotdeauna demonstrate.

Ce s-ar întâmpla dacă promovarea digitală ar fi eliminată

Estimările din evaluarea Comisiei Europene sunt clare: eliminarea expunerii la promovările digitale ale produselor din tutun și nicotină ar reduce cu 1,5% numărul persoanelor care încep să utilizeze produse cu nicotină, ar determina o scădere cu 7,6% a utilizării frecvente, ar reduce cu 4,4% utilizarea simultană a mai multor produse și ar crește cu 4,8% comportamentele de renunțare. Nu sunt cifre spectaculoase individual, dar dacă sunt aplicate la scară europeană, reprezintă sute de mii de oameni.

În concluzie, directivele europene funcționează. Ele au redus consumul de tutun și mortalitatea asociată. Dar procesul legislativ este mai lent decât evoluția pieței. Industria exploatează sistematic acest decalaj: lansează produse noi și testează strategii de marketing înainte ca autoritățile să adopte reguli specifice.

Obiectivul Planului European de combatere a cancerului este reducerea prevalenței fumatului sub 5%. Atingerea lui nu va veni din promisiunile industriei despre „produse mai puțin nocive”. Va veni din actualizarea cadrului de reglementare pentru a acoperi noile produse, platformele digitale şi metodele subtile de marketing care au înlocuit reclamele interzise.

Medici din Moldova nemulțumiți de salariile pe care le primesc

De ce este important ca tratamentul tuberculozei să fie urmat până la capăt

Mitul reducerii riscurilor în cadrul COP: cum pot statele să demonteze strategia industriei tutunului

Tag: reducerea riscurilor industria globală a tutunului

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.