Cum industria tutunului a capturat un concept de sănătate publică pentru a-și proteja profiturile

Sursa Foto: Captura ecran: https://exposetobacco.org/

Irina Papuc

22 aprilie, 2026, 23:00

Vizualizări: 117

Timp de peste două decenii, marii producători de tutun au preluat termenul „reducerea riscurilor" din vocabularul medicinei preventive și l-au transformat într-un instrument de marketing și lobby. OMS trage acum un semnal de alarmă.

Reducerea riscurilor (harm reduction) este un concept de sănătate publică pe care industria tutunului și l-a însușit și l-a denaturat, în ultimele două decenii, pentru a servi interese comerciale. Punctul de cotitură a fost anul 1999, când Institutul de Medicină din SUA a publicat, la cererea FDA, un raport care introducea oficial conceptul de „harm reduction" în politicile privind tutunul. Marile companii transnaționale, care până atunci utilizau formulări vagi precum „risc redus" sau „reducerea noxelor", au adoptat rapid noul termen, nu din convingere, ci din calcul strategic.

Un istoric lung de dezinformare

Tactica nu este nouă. Încă din anii 1950, când primele studii epidemiologice — Doll și Hill, 1950 — au asociat fumatul cu cancerul pulmonar, industria a respins concluziile, a negat că nicotina creează dependență și a minimalizat efectele fumului pasiv asupra nefumătorilor. În deceniile care au urmat, a promovat produse pretins „mai sigure": țigările „light" și „low-tar", comercializate prin manipularea metodelor de măsurare a gudronului. Abia în 2008, Comisia Federală pentru Comerț din SUA a revocat oficial această metodă înșelătoare.

Adoptarea discursului despre „reducerea riscurilor" reprezintă, în acest context, continuarea aceleiași logici: o industrie care caută legitimitate nu prin schimbarea produselor, ci prin schimbarea percepției. Cercetătorii Peeters și Gilmore (2015) cataloghează această abordare drept oportunistă, fără fundament în interesul sănătății publice.

Cum funcționează tacticile de influență

Dincolo de preluarea limbajului, industria aplică un arsenal complex de strategii pentru a influența consumatorii și factorii de decizie. Raportul STOP (2019) identifică cel puțin nouă mecanisme principale: contestarea dovezilor științifice, finanțarea cercetărilor favorabile, lobby în procesul legislativ, exploatarea temei contrabandei cu tutun și cultivarea unei imagini de responsabilitate corporativă.

Cea mai alarmantă tendință documentată de OMS în 2025 privește marketingul agresiv pe rețelele sociale, cu materiale vizuale atractive pentru copii și adolescenți, și cu niveluri de nicotină care le depășesc pe cele ale țigărilor convenționale, tocmai la produsele prezentate ca „mai sigure".

Ce recomandă OMS guvernelor

Aplicarea strictă a interdicțiilor acolo unde fabricarea și comercializarea anumitor produse sunt interzise
Reglementarea riguroasă a tuturor produselor din tutun, nicotină și celor conexe, conform Convenției-cadru OMS
Interzicerea aromelor, culorilor și caracteristicilor care sporesc atractivitatea produselor pentru tineri
Limitarea concentrației de nicotină și interzicerea aditivilor cancerigeni
Blocarea vânzărilor la distanță și pe platformele digitale frecventate de minori
Protejarea politicilor publice de interesele comerciale ale industriei (Art. 5.3, FCTC)

Instrumentul MPOWER și tabloul global

Până în 2024, peste 6,1 miliarde de persoane — mai mult de 75% din populația globală — erau protejate de cel puțin una dintre măsurile pachetului tehnic MPOWER, lansat de OMS în 2008. Cadrul cuprinde monitorizarea consumului, protecția față de fumul pasiv, sprijin pentru renunțare, avertizări privind pericolele, aplicarea interdicțiilor publicitare și creșterea taxelor. Cu toate acestea, OMS avertizează că implementarea rămâne incompletă în multe state, tocmai din cauza presiunii constante a industriei.

Poziția publică emisă de OMS în 2025 reafirmă că acțiunile industriei sunt orientate în primul rând spre generarea de profit. Astfel, cel mai probabil „reducerea riscurilor" va continua să fie utilizată ca instrument corporativ-cheie în anii următori. Combaterea legitimității acestui discurs nu este, în sine, dificilă. Provocarea reală este ca agenda de „reducere a riscurilor", promovată de industrie, să nu devină un pretext pentru reglementări superficiale sau pentru dereglementare.

Autoritățile trebuie să rămână concentrate pe măsurile cu impact real și demonstrat științific asupra sănătății publice.

Mai multe informații sunt disponibile la acest LINK!

Relaxarea legislației anti-tutun stârnește suspiciuni privind influența industriei tutunului asupra autorităților

Reducerea riscurilor sau extinderea dependenței? Cum a ajuns industria tutunului să rescrie un concept de sănătate publică

Virginia Șalaru: „Niciun produs din tutun sau nicotină nu este sigur. Vorbim despre o adicție reală, nu despre un obicei trecător”

Tag: tutun reducerea riscurilor oms sanatate publica

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.