Formele alternative de consum al tutunului creează dependență și cresc probabilitatea tranziției către țigările convenționale

Sursa Foto: Centrul PAS

Sănătate INFO

20 februarie, 2026, 13:20

Vizualizări: 64

Reducerea consumului de tutun din ultimele decenii nu a fost rezultatul unor produse „inovatoare”. Industria globală a tutunului folosește istorii false care să creeze idea că noile forme de consum a nicotinei pot crea o societate „fără tutun”. Cazul Suediei este doar unul din exemplele trâmbițate la nivel international.

Suedia nu a devenit o societate „fără tutun”, ci una în care noile generații sunt atrase constant către dependență, prin produse inovative, mascate ca obiecte inofensive și atractive prin mii de arome. Concluzia aparține raportului „The Swedish Experience – Creating a new generation of nicotine users”, realizat de cel mai longeviv ONG în controlul tutunului, A Non Smoking Generation (LINK).

Datele raportului sunt alarmante. Proporția minorilor care au încercat țigările electronice și snusul alb (pliculețe cu nicotină) este la un nivel istoric ridicat, iar, în același timp, procentul elevilor de liceu care fumează țigări tradiționale a crescut.

Tinerii care nu au încercat niciodată nicotina se află acum în minoritate.

Astăzi doar 35% dintre adolescenți declară că nu au folosit niciodată niciun produs cu nicotină. 56% au încercat țigări electronice, 54% au utilizat pliculețe cu nicotină, iar contrar discursului industriei, fumatul clasic este din nou în creștere, ajungând la 21% în rândul elevilor de liceu, de la 17% în doar trei ani.

Această evoluție contrazice narațiunile industriei tutunului precum că noile produse ar „înlocui” fumatul. Dimpotrivă, raportul arată că ele funcționează ca produse de inițiere, care creează dependență de la vârste timpurii și cresc probabilitatea tranziției către țigările convenționale. Rezultatul nu este renunțarea la tutun, ci policonsumul. O analiză a Centrului PAS la acest subiect poate fi citită și la acest LINK.

Reducerea consumului de tutun din ultimele decenii este o consecința a unor politici de sănătate publică ferme, susținute și fără compromise. În ultimii 40 de ani s-u introdus interdicții stricte de publicitate, taxe ridicate, spații fără fum și campanii susținute de prevenție.

În momentul în care industria tutunului și-a reconfigurat strategia, lansând produse noi, insuficient reglementate și prezentate ca alternative „mai sigure”, legislația suedeză a permis o fisură periculoasă. Prin această breșă, industria a recâștigat acces la piață, vizibilitate și canale de promovare aproape fără bariere. Rezultatul este că tutunul, sub forme noi, a revenit în obiceiurile de consum ale tinerilor, iar decenii de eforturi în controlul tutunului riscă să se piardă sub masca unei „reduceri a riscurilor” intens promovate de aceeași industrie responsabilă, istoric, pentru epidemia de dependență de nicotină.

Taxele pe tutun: arma fiscală care funcționează cu adevărat. Și de care industria globală a tutunului se teme cel mai mult

Medicii contestă afirmațiile industriei privind „riscul redus” al țigaretelor electronice. Ninel Revenco: „Să spunem adevărul fără ambiguități”

Industria globală a tutunului și „reducerea riscurilor”: între concept de sănătate publică și strategie de business

Tag: tutun încălzit, tigări electronice, dependență

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.