Sub pretextul investițiilor, industria tutunului încearcă să influențeze agenda economică a Guvernului Munteanu și să-și promoveze produsele interzise

Sursa Foto: Facebook/Guvernul Republicii Moldova

Irina Papuc

23 decembrie, 2025, 12:00

Vizualizări: 79

La scurt timp după anunțul premierului Alexandru Munteanu, care a declarat că una dintre prioritățile noului Cabinet este atragerea a până la patru miliarde de euro investiții, industria tutunului a lansat o ofensivă mediatică bine targetată.

Un interviu acordat de directorul Philip Morris pentru Ucraina și Moldova, Maksym Barabash, a fost publicat de agenția de știri Logos-Press cu conținut laudativ la adresa industriei care ar vărsa în țările UE și în Republica Moldova investiții de miliarde de euro. Interviul a fost ulterior distribuit rapid de multiple instituții media și prezentat ca o dovadă a încrederii investitorilor în economia locală. În realitate, conținutul interviului depășește cu mult scopul unei informații strict cu caracter economic și s-a transformat într-un instrument de promovare indirectă a produselor companiei, chiar dacă publicitatea la astfel de produse este interzisă prin lege.

Interviul preluat și promovat intens de o parte a presei din Republica Moldova conține din abundență afirmații elogioase la adresa industriei tutunului, care este prezentată ca un partener economic major care ar fi investit peste 47 de miliarde de euro în statele Uniunii Europene. Iar Republica Moldova ar fi, la rândul ei, beneficiara unor contribuții substanțiale. Întregul interviu este construit în jurul ideilor de inovație și dezvoltare. Mai mult, discursul directorului PMI s-a transformat într-unul de promovare a propriilor produse de tutun încălzit, care au fost prezentate drept evoluții tehnologice esențiale pentru consumatorii din Republica Moldova.

Această abordare intră în contradicție cu legislația Republicii Moldova, care interzice explicit orice formă de promovare a produselor din tutun, a dispozitivelor de încălzire sau a accesoriilor lor, conform art. 21 alin. (4) din Legea privind controlul tutunului nr. 278/2007. Chiar și așa, referințele la produsele companiei sunt plasate în material ca parte a unei narațiuni despre investiții, creând impresia că dezvoltarea acestor dispozitive este o contribuție economică, nu o formă de publicitate. Niciuna dintre instituțiile media care au preluat interviul nu a marcat materialul drept publicitate, deși această mențiune este obligatorie pentru conținutul cu caracter comercial sau promoțional.

Un alt element problematic din interviu îl reprezintă formulările care distorsionează realitatea cu privire la reglementările produselor cu nicotină, în special în ceea ce privește pliculețele cu nicotină. Directorul PMI sugerează că interdicția acestor produse pe piața din Republica Moldova ar fi un obstacol în calea „modernizării” și pretinde că Moldova ar avea reglementări mai severe decât statele europene. Această afirmație este cel puțin inexactă.

În realitate, pliculețele cu nicotină sunt interzise sau sever restricționate în mai multe state membre UE. Belgia a fost prima țară europeană care a interzis complet vânzarea lor începând cu 2023. Belgia este una dintre țările care demonstrează cel mai ferm angajament din UE de a atinge obiectivul unei generații fără tutun și nicotină până în anul 2030.

Și Olanda a introdus o interdicție similară din 1 ianuarie 2025. Autoritățile au avut la bază argumente solide de sănătate publică. Franța a adoptat recent o legislație prin care vânzarea și deținerea pliculețelor cu nicotină vor deveni ilegale începând cu martie 2026, tocmai din cauza riscurilor leate de sănătatea adolescenților, după multiple cazuri de intoxicații severe. Germania tratează pliculețele cu nicotină ca produse alimentare și, spre deosebire de alte țări cu aceeași abordare, a retras unele produse de pe piață după ce le-a considerat periculoase pentru sănătate din cauza nivelului ridicat de nicotină.

În aceste condiții, afirmația că Moldova ar fi „mai restrictivă decât UE” nu doar că este falsă, ci reprezintă o încercare evidentă de a forța autoritățile pentru slăbirea legislației în favoarea industriei.

Menținerea unor restricții ferme pentru noile produse cu nicotină este, de altfel, în linie cu recomandările experților Organizației Mondiale a Sănătății. Profesorul Ghazi Zaatari, reputat medic și patolog libanez și șef al Departamentului de Patologie și Medicină de Laborator al Universității Americane din Beirut, recunoscut internațional pentru contribuțiile sale în reglementarea produselor din tutun și cercetarea dispozitivelor cu nicotină, a declarat într-un interviu pentru Sănătate INFO că statele trebuie să păstreze interdicțiile existente pentru produsele asupra cărora astfel de măsuri sunt deja în vigoare. Zaatari a subliniat că pliculețele cu nicotină implică riscuri încă insuficient cercetate, deoarece sunt produse relativ noi pe piață. Cert este însă că unele dintre ele conțin concentrații de nicotină de până la 30 de ori mai mari decât cele dintr-o țigară tradițională, ceea este în contradicție totală cu narațiunea industriei tutunului de a oferi „soluții alternative”, „mai sănătoase” pentru consumatorii de produse din tutun.

CITEȘTE ȘI: Prof. Ghazi Zaatari: Ban filters and flavors, control nicotine, stop social-media promotion to curb the tobacco epidemic

În timp ce interviul insistă pe termenii „investiție”, „încredere” și „angajamente”, datele obiective arată o cu totul altă realitate economică: costul consumului de tutun în Republica Moldova depășește 10 miliarde de lei anual, sumă care include cheltuieli medicale directe, pierderi de productivitate și impactul economic al mortalității premature. Datele se regăsesc în fișa de țară a Republicii Moldova, realizată de The Tobacco Atlas. Aceste date sunt în contrast cu declarațiile directorului PMI, care afirmă că firma ar fi contribuit cu circa 2,6 miliarde de lei la buget prin accize și TVA.

Comparând veniturile la buget și pierderile reale cauzate de consumul de tutun în toate sectoarele economiei, dezechilibrul este imposibil de ignorat, ceea ce face ca discursul despre „investiții” și despre un raport risc–beneficiu favorabil să fie cel puțin discutabil.

De asemenea, ceea ce industria tutunului nu spune este că, peste 5.300 de persoane mor anual în Moldova din cauza bolilor provocate de fumat, iar 10,7 la sută din totalul deceselor sunt atribuite direct consumului de tutun. Aceste cifre contrazic radical imaginea propagată de companii, care prezintă sectorul ca pe un motor al economiei.

În esență, profitul industriei tutunului este privat, dar costurile sunt integral publice. Cheltuielile pentru tratarea bolilor oncologice și cardiovasculare, pentru terapiile de reabilitare, pentru pensiile de dizabilitate și pentru pierderile de productivitate sunt suportate de bugetul de stat, nu de companii. În aceste condiții, fiecare leu prezentat ca „investiție” generează costuri economice și sociale mult mai mari pentru Republica Moldova. De asemenea, pierderea anuală a mii de vieți, în special a persoanelor aflate în plină activitate economică, reprezintă un obstacol masiv în calea dezvoltării pe termen lung a țării.

Același material mediatic ignoră complet faptul că pliculețele cu nicotină și dispozitivele „fără fum” nu reduc riscurile, ci le mențin sub o altă formă. Directorul Organizației Mondiale a Sănătății a descris aceste produse drept „harm production”, adică producție de noi riscuri, în loc de „harm reduction” în cadrul celei de-a 11 Conferințe a Părților la Convenția Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului care a avut loc în luna noiembrie la Geneva.

Faptul că aceste produse sunt promovate insistent în spațiul public, sub pretextul modernizării și dezvoltării economice, precum a unor alternative „mai sănătoase” subminează principiile de sănătate publică, fiind în contradicție cu eforturile Republicii Moldova de a reduce dependența de nicotină în rândul tinerilor, precum și cu angajamentele asumate de țara noastră odată cu ratificarea Convenției Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Tutunului.

Campania mediatică lansată de industria tutunului trebuie privită ca o încercare de a se alinia artificial la agenda guvernamentală privind investițiile. În spatele discursurilor optimiste despre „30 de ani de contribuții economice” și „încredere în piața moldovenească” se află o strategie de menținere a influenței industriei în procesul de elaborare a politicilor publice.

Pentru Republica Moldova, dezbaterea nu ar trebui să se concentreze pe cât investește industria tutunului, ci pe cât pierde statul din cauza prezenței acesteia. Costurile medicale, pierderile de productivitate și moartea prematură sunt prețul real pe care îl plătim an de an fiecare dintre noi. Un stat care urmărește o creștere economică stabilă pe termen lung nu poate primi cu o mână contribuțiile fiscale ale industriei tutunului, iar cu cealaltă să plătească de patru ori mai mult pentru consecințele unei populații mai bolnave, mai puține numeric și mai puțin apte de muncă.

Consumul de tutun, indiferent de forma lui, precum și de nicotină, generează dependență, boală și pierderi economice masive, indiferent de forma în care este ambalat. Statul are obligația fundamentală de a elabora politici publice care să protejeze populația de astfel de riscuri. Industria tutunului și instituțiile statului nu pot și nu vor putea niciodată să stea de aceeași parte a mesei. Deoarece una este ghidată de interese economice, iar cealaltă are misiunea de a proteja sănătatea publică.

COP11 la microscop: Explicăm deciziile adoptate la Geneva și cum schimbă acestea politicile pentru controlul tutunului

Miturile dezinformatoare ale industriei tutunului, lansate în jurul Conferinței părților la Convenția-cadru a OMS privind controlul tutunului, combătute rând pe rând

Republica Moldova la COP11: Un deceniu în care țigările nu au devenit mai puțin accesibile

Tag: Guvernul Munteanu industria tutunului pierderi 10 miliarde

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.