Adrian Belîi: „USMF aplică ISO, orice mișcare lasă urme în documente. Dacă era dorință, totul putea fi verificat fără mare gălăgie”

Sursa Foto: Sanatate INFO

Irina Papuc

07 noiembrie, 2025, 18:29

Vizualizări: 4544

Centrul Național Anticorupție examinează o plângere oficială din partea ministrului Sănătății, Emil Ceban, prin care s-a solicitat investigarea completă a circumstanțelor cazului legat de presupusele diplome false ale medicilor români care au studiat în Republica Moldova, în vederea clarificării tuturor aspectelor și identificării eventualelor încălcări ale legii, spune președintele Comisiei Protecție Socială, Sănătate și Familie, Adrian Belîi în cadrul unui interviu pentru Sănătate INFO.

„Vom colabora strâns cu alte organe de drept pentru a asigura o investigație completă, obiectivă și transparentă”, ne-a transmis deputatul. Mai jos găsiți un interviu-blitz cu Adrian Belîi, a cărui semnătură se regăsește pe unele dintre diplomele emise de USMF „Nicolae Testemițanu”

Domnule Belîi, numele Dvs apare pe unele dintre diplomele medicilor din România care ar fi obținut în mod fraudulos actele de studii, eliberate de „USMF Nicolae Testemițanu”. Ne puteți explica, din punct de vedere procedural, cum se desfășoară un examen și cine semnează în mod obișnuit o diplomă?

În fiecare an, pentru examenele de stat sau de licență pentru rezidenți se emite un ordin de către rector cu privire la organizarea examenelor de licență. Eu, tradițional, sunt responsabil de două discipline. Asta e medicina de urgență. Eu, periodic, sunt pus președinte de comisie la medicina de urgență, deoarece ei nu au în specialitate nicio persoană cu titlu de profesor. În anestezie și terapie intensivă noi suntem trei persoane în țară cu titlu de profesor, respectiv președinția Comisiei de examinare, respectiv responsabilitate de președinte de comisie ne revine o dată la trei ani la fiecare.

Acum, examenul de licență la toate specialitățile de rezidențiat din Moldova are loc în trei etape: practică, testul grilă scris, la computer, și examenul oral. Toate trei etape au câte un președinte, au alte componențe, alți secretari. Când rezidentul intră în examenele de licență, el intră cu un dosar, unde scrie admis pentru examen. Adică, decanatul verifică îndeplinirea planului de studii, numărul de ore, de credite, baremul practic, etc. Și el vine la examen cu matricola ștampilată că e admis pentru examen. Adică treaba mea ca evaluator este să-i evaluez cunoștințele, ceea ce eu fac.

Acum, toate etapele examenelor sunt însoțite de un proces verbal individual per fiecare rezident cu privire la examinarea lui și eu primesc în etapa finală procesul verbal de la practică, de la testul grilă. La rândul meu, procesele verbale le semnează toți examinatorii care au fost și aceste procese verbale care cuprind numărul biletului, întrebările din bilet, cine i-a fost examinator se dau la decanat în aproximativ 48 de ore și decanatul le duce la Ministerul Educației pentru a emite în baza lor diplome.

Acum, aceste diplome vin la Universitate și rectorul, în calitate de conducător al Universității, semnează toate diplomele la toate specialitățile. E vorba de câteva sute de diplome. Eu semnez ca președinte al comisiei de examinare, pentru că eu am primit examenul și comisia a decis să-i acorde licența de medic specialist, iar după mine semnează decanul și alți responsabili.

Acum pentru a vedea dacă o diplomă este autentică ori falsă poate fi verificat pe un portal specializat, se introduce seria diplomei și acolo automat ți se oferă toată informația cu privire la această diplomă, dacă e falsă ori veridică. Adică procedural este atât de complex să fraudezi o diplomă.

Ăsta e un aspect al acestei situații. Dar eu am câteva întrebări la partea română, dacă această situație este cunoscută de multă vreme, a fost deschisă o anchetă, de ce nu a fost făcută niciodată nicio solicitare către Universitate ori către Ministerul Educației pentru a verifica autenticitatea acestor documente. Apoi, știind că diplomele din Republica Moldova nu sunt recunoscute direct de Ministerul Sănătății din România, dar e nevoie de o echivalare, cum a fost posibilă angajarea lor atâta timp în sistemul medical?

În acest context vreau să vă întreb – ca să profeseze în România, studenții de la medicină din Republica Moldova trebuie să își echivaleze diplomele de rezidențiat. Se întrezărește un non-sens – cetățeni români, care învață la medicină în România, vin la rezidențiat în Republica Moldova, susțin examenul aici știind că ei acolo nu vor putea profesa cu această diplomă. Care-i sensul acestui rezidențiat?

Sensul este următorul: ei își doresc o anumită specialitate, nu au avut acces la ea, prin concurs, în România, dar le permite cumva să acceadă în Republica Moldova la specialitatea dorită. Și atunci ei obțin specialitatea în Moldova, iar ulterior își echivalează documentele. Asta ar fi o cale. Noi însă am avut rar rezidenți români la studii. Chiar dacă au intrat, mulți dintre ei nu au frecventat rezidențiatul.

Dl ministru a postat pe Facebook că în ultimii cinci ani, la studii de rezidențiat au fost 30 de rezidenți români, dintre care 8 au fost exmatriculați...

Eu știu ce se întâmplă la Catedra noastră, deci nu cunosc informații despre toți rezidenții. Dar e mai există un aspect, pe care nu înțeleg de ce anchetatorii români nu le-au verificat. Rezidentul primește bursă și salariu în baza unui tabel de pontaj. Dacă el lipsește, el nu primește acest salariu și bursă. Hotărârea de Guvern cu privire la rezidențiat stipulează clar că dacă rezidentul lipsește nemotivat mai mult de 60 de zile, el este exmatriculat. Apoi, cum practicam noi la catedră? Este o practică internațională, de exemplu două clinici ori două universități semnează un acord de colaborare, cum am avut noi cu clinica de la Cluj-Napoca sau din Timișoara și un rezident poate merge pentru un stagiu de trei luni sau de șase. Și mai înainte, noi trimiteam 6-10 rezidenți, timp de 6 luni, la rezidențiat în România, unde ei învățau metode de anestezie, care încă nu se practicau în Republica Moldova.

Și ei erau angajați? Primeau salarii?

Nu, ei primeau bursă din partea Federației Mondiale de Anestezie. Ei învățau, lucrau, sigur cu drepturi restrânse, fiind monitorizați, dar ei lucrau cu pacienții și astfel își creșteau competențele. Stagiul era recunoscut în Moldova, deoarece era făcut în baza unor acorduri de colaborare. Așa deci, eu nu știu cum a apărut toată această situație, dar din punct de vedere tehnic toate aceste lucruri pot fi verificate, deoarece Universitatea are sistem informațional SIMU (Sistem Informațional al Ministerului Educației), dar are și sistemul de management ISO și orice mișcare lasă urme în documente. Deci, dacă este dorință, acest lucru poate fi verificat fără mare gălăgie.

Dacă ei au fost angajați la rezidențiat aici, puteau fi angajați și în România?

Directorii de spitale din România au mult mai multă autonomie decât directorii de spitale din Moldova, care sunt funcționari publici. Doctorii din România profesează în baza liberei practici și sunt mai puțin dependenți de Ministerul Sănătății. Mai mult sunt dependenți de Colegiul Medicilor și de directorul spitalului.

Totuși, dacă ei fac în Moldova rezidențiatul, trebuie obligatoriu să se afle în clinicile universitare de aici?

Da. Când un student intră în residențiat, el este repartizat la o clinică universitară, unde va face acest rezidențiat. De exemplu, el merge la Institutul de Medicină Urgentă. Anul ăsta, să presupunem am primit 10, lista lor merge la CNAM și CNAM transferă bani pentru salariile lor pe contul spitalului. Ca să primească salariul, administrația spitalului cere de la șefii de secții tabele de pontaj și în baza lui îi oferă salariu. În paralel cu salariul, rezidentul primește și bursă, care e plătită de Universitate. Și pentru această bursă e nevoie de un tabel de pontaj.

Adică dacă vrei să verifici dacă ei au fost prezenți fizic în această perioadă la o clinică universitară ori alta în Republica Moldova, ar însemna că trebuie să mergi la instituțiile medicale unde au fost repartizați?

Da. Asta e o variantă sau cel mai simplu, te adresezi Universității, pentru că ea deține toate aceste documente în copie. Adică partea română de anchetă putea trimite o scrisoare cu lista rezidenților suspectați și ar fi primit răspunsurile necesare. Mai simplu, pot fi verificate intrările și ieșirile acestor medici la Poliția de Frontieră

Dumneavoastră bănuiți că acest caz a ieșit la suprafață cu un anumit scop?

Sunt anumite coincidențe. S-a întâmplat chiar la prima ședință de guvern, apoi amploarea cu care a fost răspândită știrea, pare să fi fost totul foarte bine pregătit.

Ar trebui să așteptăm deznodământul. Dar partea română s-a adresat pentru clarificări Universității, Procuraturii noastre?

De la Domnul ministru știu că nu au fost asemenea solicitări, dar numai el vă poate răspunde. Se creează, totuși, impresia că a mai fost aruncată o fumigenă, ca să fie discreditat sistemul de sănătate.

Vreți să spuneți că e vorba de conjunctură politică?

Cred că da. E foarte straniu de ce a fost făcut public acum acest dosar, de ce atât de rapid se răspândește această știre. Bănuiala mea este că comanditarul e din Moldova, dar acțiunea e în România. Deși eu nu cred că statul române ar avea implicație în tot acest scandal.

Domnule Belîi, mulțumesc mult pentru această discuție.

Virginia Șalaru, conferențiar universitar, USMF „Nicolae Testimițanu”: Unii medicii de familie nu au pregătirea necesară pentru a recomanda metode de contracepție

Interviu cu Emil Ceban, rectorul USMF Nicolae Testemițanu: „Avem foarte des propuneri de la privați să construim un spital universitar”

Emil Ceban, rectorul USMF: Sunt puține spitale în Europa în care nu vei întâlni un absolvent de-al nostru

Tag: dimplome usmf medici romania rezidentiat

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.