Tutunul și statul: ce pierdem când industria câștigă

Sursa Foto: border.gov.md

Irina Papuc

04 aprilie, 2025, 14:50

Vizualizări: 1433

Recent, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a anunțat un parteneriat cu Philip Morris International (PMI) pentru combaterea infracționalității transfrontaliere, inclusiv a traficului ilicit de produse din tutun. Astfel de colaborări între autoritățile de frontieră și companiile din industria tutunului nu reprezintă o excepție.

Spre exemplu, în România, compania Philip Morris International a donat Poliției de Frontieră două drone în valoare de aproape 700.000 USD, sub pretextul sprijinirii luptei împotriva contrabandei cu produse din tutun. Totuși, asemenea parteneriate ridică semne de întrebare din perspectiva eticii și, în cazul Republicii Moldova, contravin angajamentelor internaționale asumate prin convenții ratificate.

Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) a adresat o scrisoare publică către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, prin care și-a exprimat îngrijorarea privind promovarea imaginii gigantului mondiale de produse din tutun pe pagina web oficială a Poliției de Frontieră.

Centrul PAS subliniază că, deși astfel de parteneriate pot fi legale conform legislației naționale, ele contravin prevederilor Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului (CCCT), la care Republica Moldova este parte. Conform acestei convenții, autoritățile publice sunt obligate să limiteze interacțiunea cu reprezentanții industriei tutunului și să prevină orice formă de promovare indirectă a produselor din tutun.

Este important de menționat că industria tutunului utilizează adesea inițiative de responsabilitate socială corporativă pentru a-și îmbunătăți imaginea publică și pentru a influența politicile publice. Astfel de acțiuni pot crea un conflict de interese între obiectivele de sănătate publică și interesele comerciale ale companiilor de tutun.

„Tutunul este singurul produs de consum care, atunci când este utilizat în scopul pentru care a fost creat, ucide jumătate dintre utilizatorii săi. Ideea că companiile producătoare de articole din tutun pot fi responsabile din punct de vedere social în timp ce fabrică și distribuie produse care sunt extrem de nocive pentru sănătatea umană este fundamental contradictorie. Articolul 13 din Convenția-cadru pentru controlul tutunului (CCCT), impune părților să instituie și să aplice o interdicție universală privind (...) sponsorizarea companiilor producătoare de tutun, inclusiv a programelor de responsabilitate socială. Art.28 alin.(2) din Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului permite Serviciului Vamal al Republicii Moldova, precum și altor autorități publice centrale în cazul acțiunilor cu interes major ale statului, de a accepta parteneriate cu industria tutunului. În opinia noastră Poliția de Frontieră se încadrează în această normă legală, însă promovarea pe pagina web oficială a imaginii companiei din industria tutunului este contrară CCCT a OMS”, se arată în scrisoare.

Organizația atrage atenția asupra faptului că interesele industriei tutunului sunt profund incompatibile cu mandatul instituțiilor publice de a proteja sănătatea populației și de a elabora politici în interesul cetățenilor.

„Există un conflict fundamental și ireconciliabil între interesele industriei tutunului și interesele politicii de sănătate publică. Astfel crearea percepției de cooperare între autoritățile publice și întreprinderile care produc articole de tutungerie poate consolida reputația industriei tutunului și poate genera bunăvoință și acceptare publică pentru companiile de tutun”.

În acest context, Centrul PAS recomandă Poliției de Frontieră să reevalueze conținutul publicat pe platformele sale oficiale și să adopte măsuri care să reflecte angajamentul autorităților în protejarea sănătății publice.

Contrabanda provoacă îngrijorări multe, dar acțiuni puține

Odată cu promovarea Proiectului de Lege privind controlul tutunului, numeroși deputați s-au arătat „îngrijorați” de faptul că odată cu introducerea noilor prevederi, ar putea crește necontrolat contrabanda la frontierele Republicii Moldova. Este important de menționat că studiile la nivel global care analizează modurile în care industria tutunului se amestecă în politicile publice se referă tocmai la argumentul privind riscul de contrabandă. Aceasta este una dintre acțiunile de bază ale industriei în toate statele atunci când încearcă să-și facă loc la masa autorităților. Sub paravanul luptei cu traficul ilicit de tutun, industria își găsește aliați în structurile publice, se menționează în Raportului privind indicele interferenței industriei tutunului la nivel global pentru anul 2023.

Totodată, raportul avertizează autoritățile publice că orice inițiativă de responsabilitate socială corporativă (CSR) venită din partea industriei tutunului trebuie respinsă, întrucât reprezintă o formă mascată de marketing. Prin acceptarea unor astfel de colaborări, instituțiile publice își compromit credibilitatea și subminează mandatul de a acționa în interesul sănătății publice. Și Ghidul pentru implementarea articolului 13 din Convenția Cadru a OMS pentru Controlul Tutunului solicită țărilor să interzică activitățile de responsabilitate socială corporativă (CSR).

„Industria tutunului folosește CSR ca strategie pentru a-și lustrui imaginea publică. Când guvernele acceptă caritatea din partea industriei tutunului, își compromit rolul de autorități de reglementare”, se menționează în raport.

Comisia Europeană: Republica Moldova tergiversează aplicarea dispozițiilor Protocolului privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun

Un raport al Comisiei Europene din 30 octombrie 2024 privind progresele Republicii Moldova pentru alinierea la Aquis-ul comunitar, a arătat că Republica Moldova nu a înregistrat progrese în domeniul controlului tutunului, în special în ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor Protocolului privind eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun și ajustarea accizelor la nivelul minim recomandat de Uniunea Europeană.

Astfel, devine dacă comerțul ilicit este un subiect de îngrijorare pentru autorități, este neclar de ce instrumentele puse la dispoziție întârzie să fie aplicate. În același timp, Poliția de Frontieră nu a adus argumente sau exemple prin ce mod, industria ar putea „ajuta„ la combaterea contrabandei.

Parteneriate opace în zona gri a intereselor

Republica Moldova nu dispune de mecanisme eficiente care să asigure transparența interacțiunilor dintre autoritățile publice, factorii politici și industria tutunului. În timp ce în majoritatea statelor europene orice contact între oficiali și reprezentanții industriei tutunului este documentat și accesibil publicului, în Republica Moldova nu există informații clare despre momentul, frecvența sau motivele acestor întâlniri. Lipsa de transparență alimentează suspiciuni serioase privind influența industriei tutunului asupra politicilor publice.

Un exemplu relevant este decizia surprinzătoare a Guvernului din august anul trecut de a reduce accizele pentru produsele din tutun încălzit. Această măsură a creat un precedent periculos, deoarece pentru prima dată au fost diferențiate nivelurile de accizare, riscând astfel să inducă ideea falsă că produsele din tutun încălzit ar fi mai puțin nocive decât cele tradiționale. Ministerul Sănătății s-a opus ferm acestei decizii, iar investigațiile Sănătate INFO au arătat că propunerea de reducere a accizelor ar fi venit din partea unui gigant internațional din industria tutunului, al cărui nume a fost inițial menționat într-un document oficial de sinteză a consultărilor. Ulterior, Guvernul a eliminat referința din documentele publice și a negat că ar fi luat în considerare sugestiile industriei tutunului.

Un alt exemplu care ridică semne de întrebare este tergiversarea inexplicabilă a adoptării Proiectului de Lege privind controlul tutunului – un document care propune măsuri esențiale de protecție, în special pentru copii și minori. Proiectul a fost reținut timp de patru luni în Guvern și ulterior timp de șapte luni în Parlament. A fost inclus în ordinea de zi abia după ce societatea civilă și presa au atras atenția asupra acestei întârzieri. Chiar și atunci, procesul legislativ a stagnat, în ciuda apelurilor repetate ale zecilor de organizații neguvernamentale internaționale și ale societăților medicale profesionale, care au îndemnat Parlamentul să adopte legea și să nu cedeze în fața presiunilor industriei tutunului.

Mai mult, Ministerul Sănătății a fost supus presiunilor pentru a renunța la unele prevederi esențiale, cum ar fi interzicerea fumatului, utilizării țigaretelor electronice și a narghilelei pe terasele restaurantelor. Aceasta în ciuda datelor alarmante la nivel global, care arată că anual peste 1,3 milioane de persoane mor din cauza expunerii pasive la fumul de tutun, fără a avea posibilitatea de a-și proteja sănătatea.

COP11 la microscop: Explicăm deciziile adoptate la Geneva și cum schimbă acestea politicile pentru controlul tutunului

Miturile dezinformatoare ale industriei tutunului, lansate în jurul Conferinței părților la Convenția-cadru a OMS privind controlul tutunului, combătute rând pe rând

Republica Moldova la COP11: Un deceniu în care țigările nu au devenit mai puțin accesibile

Tag: interferenta industria tutunului politia frontiera contrabanda

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.