Irina Bunici, asistentă superioară șefă la Spitalul Clinic Republican Bălți: „Chiar și cel mai experimentat medic nu poate lucra fără asistent medical”

Sursa Foto: Sănătate INFO/Elena Covalenco

Violeta Colesnic//Foto: Elena Covalenco

10 iunie, 2024, 15:14

Vizualizări: 1946

Spitalul Clinic Republican Bălți este unul dintre cele mai mari instituții medicale din Republica Moldova, care asigură cu servicii pacienții din raioanele de nord. Are peste 750 de paturi și peste 1500 de angajați, iar în jur de 1 mie sunt asistenți medicali și infirmieri, care sunt ghidați în activitatea lor de asistența superioară șefă Irina Bunici.

Irina Bunici și-a făcut studiile la Colegiul de Medicină într-o perioadă de tranziție complicată, când Republica Moldova ieșea din componența Uniunii Sovietice și urma să-și declare independența. Era perioada când rublele, cu care operau fostele republici socialiste, s-au devalorizat, iar țara încă nu avea stabilită moneda națională. Oamenii au pierdut atunci toate economiile și s-au pomenit, pur și simplu, săraci. Din acest motiv, Irina nu a mai putut merge la Universitatea de Medicină, dar s-a angajat să muncească asistentă medicală.

Prima dată a ajuns în secția de Terapie Intensivă (ATI) la Spitalul din Bălți, în 1992. Irina povestește că a fost acceptată în ATI la vârsta de 18 ani, pentru că era înaltă și corpolentă.

Pacienții din ATI erau adesea inconștienți din cauza stării grave, deci era nevoie să-i treci de pe brancardă pe pat sau de pe pat pe masa de operații. Asta implica un efort fizic mai mare, de aceea și erau preferate asistentele medicale mai robuste, capabile să ridice pacienții grei.

Irina Bunici: Medicina și activitatea în ATI de astăzi este foarte diferită comparativ cu cea din 1992. Asistenții medicali de atunci erau foarte chinuiți, să vă zic așa. Dacă acum la patul fiecărui pacient există monitoare și aparate de ventilare artificială a plămânilor, atunci aveam un aparat produs de sovietici, foarte voluminos și zgomotos. Măsurătorile pentru puls, saturație și tensiune arterială se făceau manual și trebuia să fim foarte atente, ca să stabilim corect tensiunea. Trebuia să verificăm mereu dacă pacientul respiră, dacă are puls și foloseam un tonometru pentru a măsura tensiunea. Ne uitam la cutia toracică să vedem dacă respiră. În 1998, țin minte a apărut primul pulsoxiometru, care se atașa de mâna pacientului și măsura saturația oxigenului. Acum fiecare asistent medical are un pulsoxiometru în buzunar.

Irina spune că intuiția asistenților medicali de vârsta ei era atât de bine dezvoltată, încât cu o simplă atingere, în funcție de puls, putea estima tensiunea pacientului. Își amintește cât de mult a afectat-o decesul primului pacient internat la ATI.

Irina Bunici: Chiar și peste 32 de ani de carieră încă îi țin minte fața, diagnosticul și chiar ora la care a decedat. Am plâns câteva zile. Medicul de gardă, care lucrează și acum în secție, mi-a spus să nu mă descurajez, pentru că astfel de cazuri vor mai fi în cariera mea și că trebuie să învăț să gestionez astfel de momente. A fost o lecție grea, dar importantă, despre realitatea vieții și a profesiei pe care mi-am ales-o.

Activitatea asistenților medicali a evoluat mult.

Spitalul Clinic din Bălți este unul dintre cele mai mari din Republica Moldova. Are peste 750 de paturi. Din 1500 de angajați, 510 sunt asistenți medicali. Dintre aceștia, 34 sunt asistente superioare, care, bineînțeles, se subordonează asistentei șefe Irina Bunici.

În 2018, după 26 de ani de activitate în calitate de asistentă medicală în spitalul din Bălți, Irina Bunici a fost promovată în funcția de asistentă superioară în secția Urologie. Peste aproximativ 2 ani a devenit asistentă superioară șefă a spitalului, tocmai când a început pandemia Covid-19 și a fost internat primul pacient infectat cu Sars-Cov-2.

Irina Bunici: Să spun că a fost greu ar fi să nu spun nimic…A fost extrem de greu, nu doar pentru că era o funcție nouă pentru mine, cu obligații noi în care trebuia să cunosc legislația, ordine, ghiduri, protocoale, dar încă și pandemia.

A fost foarte greu.

Situația a devenit și mai dificilă pe măsură ce lucărătorii medicalu se infectau, așa că ea prelua uneori și obligațiile lor. Îșu lua ture în secția Urologie, unde activase până la Covid-19. Pacienții cu boli cronice renale aveau nevoie de dializă și trebuiau să urmeze tratamentul, chiar dacă erau infectați cu COVID. Pentru că era stare de urgență pentru sănătatea publică, toți acești pacienți din raioanele de nord ale Republicii Moldova ajungeau la spitalul din Bălți.

Irina Bunici se consideră o perfecționistă, iar Covid-ul a determinat-o să învețe multe lucruri din mers.

Irina Bunici: Am 32 de ani de activitate, iar când am fost numită asistentă șefă a spitalului aveam 46 de ani. A trebuit să învăț ce înseamnă Excel, Zoom, Classroom etc. Am învățat foarte, foarte mult. Pentru mine a fost o alegere dificilă, fiind vorba de începutul unei pandemii. Acum, când vorbim despre COVID-19, este ceva ce a fost și a trecut, dar atunci a fost complicat să facem față numărului mare de pacienți infectați. Pentru că și colegii mei se infectau, am făcut gărzi alături de ei, inclusiv în secția de boli infecțioase. Am adaptat și redus activitatea spitalului, concentrându-ne doar pe pacienții de urgență și toți lucram în ture suplimentare pentru a face față situației.

Irina Bunici în sala de ședințe, cu toate asistentele șefe din secții

Irina Bunici coordonează nu doar activitatea asistenților medicali, dar și a infirmierilor, în total aproximativ 1 mie de persoane. Deși sunt mulți subalterni, ne spune că-i cunoaște practic pe toți, iar ca să fie la curent cu toate noutățile și problemle lor, mai ales cele legate de serviciu, a creat un grup pe Viber. Pentru a-și eficientiza munca, organizează ședințe săptămânale cu asistentele superioare și zilnic merge în două-trei secții și verifică respectarea regimului sanitar antiepidemic, se asigură că procedurile medicale sunt îndeplinite conform ghidurilor, standardelor și protocoalelor. De asemenea, verifică și cum este menținută curățenia, ce medicamente sunt, care lipsesc și trebuie aduse, starea echipamentelor de protecție personală, cum sunt respectate meniurile alimentare pentru pacienți, etc.

FOTO

Ca să nu-și piardă calificarea de asistent medical, Irina Bunici face ture în secția Urologie. Spune că așa rămâne conectată nu doar la activitatea asistentului medical, dar poate observa cum merg lucrurile în secție.

Irina Bunici: Nu vreau să-mi pierd calificarea de asistent medical, pentru că am lucrat 26 de ani în această funcție. Trebuie să țin minte cum se face cateterizarea, cum se face o injecție intramusculară, cum se montează o branulă, cum se face cuarțarea etc. În plus, ca să evaluez pe cineva, trebuie să fiu implicată în această activitate. Printre obligațiile asistentului medical principal se numără instruirea, monitorizarea și evaluarea asistentelor medicale, iar implicarea mea în activitatea cotidiană mă ajută să fiu la curent cu tot ce se întâmplă într-o secție.

Spitalul din Bălți este și bază clinică pentru Colegiul de Medicină din Bălți. În acest moment la practica de stat sunt aproximativ 100 de studenți. Irina Bunici organizează seminare, iar apoi și probe de testare a cunoștințelor. Studenții de la Colegiu sunt implicați în activitățile zilnice ale secțiilor, acest lucru urmând să le fie de mare ajutor în viitor, este convinsă Irina așitenta șefă.

Irina Bunici spune că acum majoritatea asistenților de la Colegiul de Medicină din Bălți vor să devină medici. E un lucru îmbucurător, mai ales că sistemul medical din R.Moldova are deficit de medici de diverse specializări. Are un cuvânt bun de spus și despre salarizarea asistenților, dar crede că Ministerul Sănătății ar trebui să înlăture discrepanțele salariale dintre asistenții care muncesc doar în tura de zi față de cei care fac ture de noapte.

Irina Bunici: Multe dintre asistentele medicale care inițial au plecat să lucreze în Italia sau Rusia, au revenit în Moldova și s-au reangajat în sistemul medical. Este adevărat că oamenii sunt mereu în căutarea unor condiții mai bune de trai, inclusiv în ceea ce privește salariile. Există o diferență cam mare între salariile dintre cele două ture și asta afectează motivația angajaților.

Disrepanța salarială se simte și când e vorba de studiile, pe care le-au făcut asistentele medicale. Asistentele medicale începătoare cu studii de Colegiu primesc un salariu mult mai mic decât cele care au terminat Universitatea, deși responsabilitățile lor sunt practic aceleași.

Irina Bunici: De exemplu, salariul unei asistente medicale începătoare cu studii medii este în jur de 7.900, în timp ce salariul unei asistente cu studii superioare poate fi sub 12.000.

Pentru că sistemul medical încă nu are reglementări clare privind responsabilitățile celor două categorii de asistenți medicali, Ministerul Sănătății a creat un grup de lucru și discută acum revizuirile la legislație privind activitatea asistentului medical, spune Irina Bunici.

Irina Bunici: Acum suntem implicați într-un grup de lucru care va clarifica legislația privind activitățile și grilele de salarizare pentru asistentele medicale cu diferite nivele de studii și sperăm ca acest cadru să aducă claritate în ceea ce privește rolurile și responsabilitățile acestor categorii de asistente. Cred că ar trebui revizuit Ordinul 100, emis în 10 martie 2008 privind normativele de personal medical. Acesta stabilește standardele și responsabilitățile asistentelor medicale, inclusiv cerințele privind calificarea, sarcinile zilnice, și codul de conduită profesională.

Revizuirea acestui ordin ar putea reduce presiunea asupra asistentelor medicale și ar contribui la o îmbunătățire a calității asistenței medicale, consideră asistenta șefă.

Irina Bunici: Ar trebui revizuit, având în vedere numărul de pacienți din secții pe care asistentele le gestionează. De exemplu, în secția de Urologie, asistentele au în grijă între 13 și 15 pacienți, în timp ce în secțiile de Neurochirurgie această cifră este de 5 pacienți, iar în secțiile de Terapie Intensivă de la 2 la 3 pacienți.

Revizuirea acestui document spune Irina Bunici este crucială, mai ales după pandemia COVID. Pacienții care se internează acum sunt mai greu de tratat. Apoi, s-a schimbat și structura pacienților. Majoritatea celor care se internează sunt persoane în vârstă cu probleme medicale complicate.

Deși activitatea ei presupune multe responsabilități și provocări, Irina Bunici e convinsă că cea mai mare provocare pentru ea rămâne pandemia Covid-19.

Irina Bunici: Trebuie să fim mereu pregătiți să ne adaptăm noilor situații.

Lecția cea mai importantă, pe care a învățat-o în cei aproape trei ani de urgență pentru sănătatea publică se referă la instruire.

Ceea ce o bucură foarte mult este că profesia de asistent medical e tot mai apreciată. Pe de o parte, tinerii înțeleg că munca unui asistent medical e destul de complexă, că responsabilitatea pentru sănătatea și viața unui pacient e mare. La rândul lor, autoritățile se străduiesc să ofere salarii mai mari și să creeze condiții de muncă, ce i-ar motiva pe specialiști să rămână să lucreze acasă. Toate aceste acțiuni, spune Irina Bunici, ușurează munca asistenților medicali, fără de care chiar și cei mai experimentați medici nu ar putea lucra.

Notă: Acest material jurnalistic este realizat în cadrul parteneriatului Sănătate INFO cu Asociația de Nursing din Republica Moldova.

Principalele boli care afectează copiii din Republica Moldova, de la naștere până la adolescență

ANSA: Rezultatele Investigațiilor privind toxiinfecția alimentară la liceul „Aristotel”

Toxiinfecție alimentară în grup la un liceu din Capitală. 65 de elevi s-au intoxicat, 20 au fost internați, iar unul se află în terapie intensivă

Tag: asistent medical, Irina Bunici, Spitalul Clinic Republican Bălți, Asociația Nurselor din RM

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.