CULTURA SANITARĂ: Angela Paraschiv, secretar de stat la MS: „Spălatul pe mâini depinde de mai multe condiții - apă caldă, săpun lichid, șervețele, hârtie igienică” PARTEA III
Elena Cioina
29 decembrie, 2023, 16:39
Vizualizări: 1967
De ce ne lipsește obiceiul spălatului pe mâini și cum afectează sănătatea publică lipsa acestei deprinderi? De ce oamenii din orașe mănâncă mai multe fructe și legume, decât cei din sate, deși acolo acestea cresc în grădini, deci nu ar trebui să le cumperi?
De ce în instituțiile noastre medicale mai lipsește hârtia de WC, săpunul
lichid și șervețelele de unică folosință și de ce Moldova are tot mai mulți
oameni bolnavi? Sunt doar câteva dintre întrebările pe care i le-am adresat Angelei
Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Sănătății într-un interviu mai amplu
în care am discutat diverse aspecte ale sănătății publice.
Doamna Paraschiv, pentru început un exercițiu de imaginație – cum ați
caracteriza sănătatea oamenilor din Republica Moldova în acest moment?
Pentru mine sănătatea populației
înseamnă alfabetizare sau cunoștințe bogate despre propria sănătate și
protejarea sănătății. În acest moment pot doar să spun că noi încercăm să
îmbunătățim sănătatea oamenilor. Din aceste considerente, ne dorim, ca
autoritate, să promovăm în continuare un mod de viață sănătos și să convingem
oamenii să-l adopte. De altfel, factorii de comportament reprezintă cele 30 de
procente care determină dezvoltarea bolilor netransmisibile, cum ar fi cele
cardiovasculare, care sunt pe primul loc în lume, dar inclusiv și la noi,
diabetul, cancetul, etc.
Adică de comportamentul omului depinde cât de mult timp el va fi sănătos…
Așa este, pentru că atunci când
vorbim despre factorii determinanți ai sănătății îi putem clasifica în factori
comportamentali, factori sociali și economici. Anume comportamentul determină,
în mare parte, evoluția stării de sănătate a omului. De aceea, considerăm
important să promovăm în continuare modul sănătos de viață pentru a schimba
comportamente și pentru a reduce impactul maladiilor non-transmisibile.
Dacă ați face o comparație cu acum 10 sau 20 de ani s-a schimbat abordarea
oamenilor din RM față de propria sănătate? Au mai multă grijă de ea sau încă
mai așteaptă să le spună doctorul ce să mânânce, de ce e bine să facă sport, de
ce e important să meargă la controale profilactice, etc?
Evoluția este una pozitivă. Tot
mai mulți oameni încearcă să adopte un stil de viață sănătos, dar în același
timp aș menționa că și capacitatea sistemului de sănătate de a depista maladiile
s-a schimbat destul de mult. A fost dezvoltată capacitatea sistemului medical
de a depista precoce maladiile, s-a dezvoltat screeningul. Evident că numărul
de cazuri depistate a crescut, iar din acest tablou deducem că populația încă
nu pune accent pe măsurile de prevenție a bolilor.
Există două extreme – o parte a
populației care adoptă un stil de viață activ și sănătos, și aici mă refer mai mult la tineri, și altă
parte, care nu a ajuns încă să conștientizeze pe deplin rostul modului sănătos
de viață. Atunci când analizăm datele din sistemul de supraveghere a sănătății
publice, vedem că, totuși, maladiile cardio-vasculare, diabetul, cancerul, care
sunt legate de acești factori de comportament, sunt în creștere, iar depistarea
celor bolnavi se datorează mai ales măsurilor de depistare.
E important doar că depistăm mai mult?
E important să aplicăm și măsuri
de prevenire primară, iar asta înseamnă anume adoptarea unui mod sănătos de
viață sau evitarea și renunțarea la fumat, la consumul de alcool, utilizarea în
exces a sării, zahărului și grăsimilor. Pe de altă parte, fortificăm
capacitatea sistemului de sănătate de depistare precoce și de aplicare a
măsurilor de profilaxie secundară pentru a preveni trecerea dintr-o maladie
cronică, în una cu complicații, și aplicarea măsurilor terțiare care să prevină
decesul pacientului.
În concluzie, pentru că depistarea maladiilor e mai bună, avem și un număr
mai mare de bolnavi înregistrați...
Corect.
Pe de altă parte, înțelegem că populația Republicii Moldova rămâne încă la
un nivel destul de jos de conștientizare a nevoii de prevenrie a maladiilor....
Nivelul de conștientizare este în
creștere, dar aici vorbim mai mult de populația tânără.
Dar e vorba de populația tânără și din orașe, și din sate sau există,
totuși, o diferență?
Chiar dacă nu vrem să facem
această diferență, ea există. Studiile realizate arată că gradul de
conștientizare e mai înalt în regiunile urbane. Aici trebuie să menționez că de
recomandările privind consumul de fructe și legume țin cont mai mult cei din
orașe decât cei din sate, deși acolo fructe și legume cresc în grădini.
Ce explicație ați avea pentru această situație? Oamenii de la țară le au
gratis în comparație cu cei din orașe...
Pur și simplu e vorba de accesul
de sezon al oamenilor de la țară. În orașe ai magazinul sub mână. La fel de
important este și aspectul economic sau posibilitățile financiare ale
persoanelor din regiunea rurală față de posibilitățile celor din oraș.
Vreau să trecem la un alt aspect important pentru sănătatea publică -
cultura sanitară. Foarte des auzim de la specialiști medicali că moldovenii au
o cultură sanitară joasă. Ce înseamnă acest lucru? Ce se are în vedere atunci
când facem această afirmație?
Sunt mai multe aspecte ale
acestei afirmații, dar dacă ne referim, de exemplu, la pandemia Covid-19 cel
mai mare accent a fost pus pe măsurile de igienă a mâinilor, de purtare de
măștii, de izolare și distanțare fizică. Erau niște măsuri recomandate de toate
țările lumii, dar în Republica Moldova ele erau mai puțin respectate.
Aceeași abordare, oamenii din
Republica Moldova, în mare parte, au avut-o și față de vaccinare. Dacă facem
comparație cu aceleași state membre ale UE, unde populația este educată să
prevină aceste infecții prin vaccinare și nu se pune la îndoială eficacitatea
imunizării, în Republica Moldova eficacitatea vaccinurilor este pusă la
îndoială și acum.
Deci când vorbim despre maladiile
infecțioase, pentru că aici se încadrează cel mai mult lipsa sau infusiciența
culturii sanitare, noi înțelegem că ea trebuie să porneaască din familie, să
continue la grădiniță, școală etc.
Tranșant vorbind, obiceiul de a ne spăla pe mâini,
de exemplu, pe care nu-l prea avem, ne poate ajuta la prevenirea multor boli
intestinale și la prevenirea bolilor respiratorii. O măsură nu mai puțin
importantă, chiar de bază aș spune, este vaccinarea care ne poate proteja de
diverse maladii transmise prin aer și nu doar. Și dacă purtarea măștii ne ajută
pe termen scurt să prevenim o boală infecțioasă, atunci imunizarea ne oferă o
protecție îndelungată, inclusiv pentru cei care nu se pot vaccina din cauza
unor condidții medicale.
Cum ne pot ajuta mâinile spălate în prevenirea infecțiilor intestinale?
Pur și simplu se întrerupe lanțul
de transmitere a bolii. Este important să avem mâinile spălate, să fierbem apa
de băut, să prelucrăm corect produsele alimentare.
Ce boli mai transmit mâinile murdare?
Prin mâini murdare noi putem
transmite Hepatita virală A, dizenteria, holera, salmoneloza. Ultima poate fi
transmisă și prin produse alimentare. Bolile gastro-intestinale pot fi
transmise prin intermediul produselor alimentare contaminate. În cazul maladiilor
digestive, infectarea prin apă și alimente contaminate se produce rapid și
semnele clinice sunt mai grave.
Când vorbim despre transmiterea
prin intermediul mâinilor, foarte mult influențează doza microbului care a
pătruns în organism. Doza transmisă prin apă și produse alimentare e mai mare
decât cea transmisă prin mâini murdare. Prin urmare și semnele clinice ale
infecției transmisă de mâinile murdare pot fi mai moderate spre ușoare.
Specialiștii au vreo explicație a acestei situații? De ce nu înțelegem
niște lucruri elementare? De ce ajungem să vorbim despre o problemă, aparent
banală, dar care are un impact smnificativ pentru sănătatea publică?
În primul rând trebuie să
înțelegem când și cum e necesar să ne spălăm pe mâini. Se pare că anume acest lucru
încă nu e înțeles până la capăt. Ca să învățăm să ne spălăm pe mâini, fără să
ne gândim că trebuie să facem acest lucru, trebuie să asigurăm grădinițele,
școlile, alte instituții, să aibă condiții – adică să fie apă caldă, săpun
lichid, nu săpun solid care merge din mână în mână și care poate trasnmite
infecția, să sigurăm cu hârtie igienică, șervețele de unică folosință. Iată
când vom asigura aceste condiții pentru igienizare, vom putea să explicăm când,
unde și cum e nevoie de spălat mâinile.
Tot prin mâini murdare se
transmit și infecțiile nosocomiale. Este vorba de infecții care pot fi
transmise în instituțiile medicale de personalul medical, prin mâini
neigienizate corespunzător. La ei regulile sunt și mai stricte în această
privință.
Din păcate, nici în sistemul
medical, din acest punct de vedere, nu este bine. Foarte des observăm că
personalul medical nu respectă regulile de igienizare a mâinilor. Mă refer la
tehnică, timp de igienizare și acest lucru duce la acele infecții nosocomiale
despre care v-am vorbit mai sus.
Ce faceți pentru a schimba lucrurile în sistemul medical din acest punct de
vedere?
Astăzi lucrăm la actualizarea
Ghidului privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței
medicale, care cuprinde nu doar necesitatea igienizării mâinilor, dar și acele
fișe de audit sau check-list pentru verificarea corectitudinii de igienizare a
mâinilor personalului medical.
De ce în instituțiile noastre medicale mai lipsește hârtia de WC, săpunul
lichid, șervețelele de unică folosință? Am fost într-o instituție medicală din
nordul țării, unde elementar nu era hârtie iegienică nici la WC, nici la
chiuvetă. De apă caldă nu vorbesc. Suntem atât de săraci și nu avem bani ca să
le cumpărăm?
Nu cred că problema e în sărăcie.
Noi avem programul de prevenire și control a infecțiilor în instituțiile
medicale, unde clar sunt implementate opt componente de bază pentru prevenirea
și controlul infecțiilor și unul dintre aceste componente este aplicarea
strategiilor multi-modale.
Și iată ceea ce ține de igiena
mâinilor, adminsitrația instituției trebuie să asigure ca lucrătorii medicali
să aibă chiuvetă, apă caldă, săpun lichid, șervețel de unică folosință și deja
personalul medical să fie instruit cum corect se face igienizarea mâinilor, să
fie verificată compleanța personalului medical față de aceste măsuri. Pentru că
noi nu vorbim doar despre igiena mâinilor, dar și despre alte măsuri de
prevenire și control al infecțiilor.
Și în acest context,
administrația instituției este responsabilă de asigurarea personalulului
medical și pacienților cu produsele igienice necesare. Deci, răspunsul meu e că
problema e în management, mai degrabă, decât în lipsa banilor.
Care e situația privind imunizarea în Republica Moldova în acest moment?
Dacă vorbim despre procesul de
imunizare în toată țara, putem spune că nu stăm rău. Dacă vorbim de regiuni,
lucrurile se complică. Deci nu e bine, mai ales după pandemia Covid-19 rata de
imunizare s-a redus. Potrivit recomandărilor OMS, o acoperire vaccinală bună înseamnă
o acoperire de 95%. În 2020, de exemplu, rata de imunizare împotriva poliomielitei
a fost de doar 87% și acum am reușit să o ridicăm puțin – la 88,2%. Orice rată
de acoperire vaccinală mai mică de 91 la sută reprezintă un risc pentru
populație.
Din păcate, această scădere a
ratei imunizării se înregistrează la toate maladiile infecțioase care pot fi
prevenite prin imunizare. Noi încă suntem în perioada de promovare intensă a
vaccinării ca să putem ridica această rată nu doar per general în țară, dar și
în acele regiuni care înregistrează un nivel mai jos de imunizare.
De exemplu, în regiunea Bălți
avem o acoperire vaccinală de doar 70%. Această situație reprezintă un risc
foarte mare de transmitere a rujeolei, rubeolei, dar și poliomielită, difterie etc.
Noi nu avem în țară poliomielită.
Avem certificat prin care suntem recunoscuți drept țară liberă de această
infecție din anul 2002. Noi nu mai avem cazuri de poliomielită în țară din
1999. Dacă am înregistra acum vreun caz de poliomielită, aceasta ar fi alertă
de sănătate publică. E, de fapt, o urgență de sănătate publică.
Deci pandemia a avut rolul ei în diminuarea numărului de vaccinați. Totul
s-a închis, s-a oprit, inclusiv imunizarea. Ce alți factori au determinat
această situație?
Pandemia într-adevăr ne-a obligat
să stopăm pentru o perioadă de jumătate de an procesul de imunizare
obligatorie. Ceea ce nu s-a stopat a fost imunizarea în maternități. Adică
bebelușii care s-au născut în acea perioadă au primit vaccinurile care se fac
în maternitate – împotriva tuberculozei și a Hepatitei B, astfel că aici stăm
destul de bine. Peste 97% dintre copii sunt imunizați împotriva acestor
infecții.
Pe de o parte, această situație
în care ne-am pomenit este determinată de faptul că am rămas în urmă cu imunizarea
din cauza stopării ei atunci și acum trebuie să ajungem din urmă. Pe de altă
parte, informațiile false care au ajuns în spațiul public despre vaccinul
împotriva Covid-19 au avut un impact negativ și asupra celorlalte vaccinuri.
Și nu a contat că vaccinurile din
Programul Național de Imunizări sunt administrate de foarte mulți ani, de prin
anii 60 ai secolului trecut, și noi acum avem vaccinuri mult mai bune, față de
cele din trecut care aveau în componența lor mai mulți antigeni care aveau reacții
mai serioase, în comparație cu reacțiile la vaccin înregistrate astăzi.
Astăzi noi avem niște vaccinuri performante, care nu dau reacții. Și dacă
ne uităm la reacțiile adverse care le înregistrăm la nivel național, raportate
de către medicii de familie, practic nu le avem. Împreună cu specialiștii noi
încercăm să explicăm populației că aceste vaccinuri sunt inofensive.
Și atunci acțiunile autorităților care sunt pentru a spori nivelul de
vaccinare, mai ales în localitățile problematice?
Am efectuat o serie de campanii
de promovare a imunizării în rândul populației, dar în același timp lucrăm și
cu specialiștii din sistemul medical, care au și ei probleme de înțelegere a
imunizării. De multe ori nu promovează corect mesajul cu privire la imunizare,
astfel că pentru aceasta am organizat o serie de ateliere de lucru cu medicii
de familie cum să vorbească corect cu populația, având în vedere că medicul de
familie și asistentul medical sunt primii din sistem care contactează cu
populația.
Chiar aș spune că primul
specialist medical, care vorbește cu pacientul, este asistentul medical. Acesta
sună părinții și-i invită să-și vaccineze copilul, și de felul în care vorbește,
depinde dacă acest părinte ajunge la Centrul de Sănătate. Dacă a reușit să-l
convingă să vină la Centrul de Sănătate e deja un pas făcut, iar la cel de-al
doilea trebuie să-i aducă argumente despre beneficiile imunizării.
Nu trebuie să-i spună doar că trebuie să își imunizeze copilul, dar să
explice și de ce este nevoie de acest lucru, să-i aducă dovezi că vaccinurile
nu pot provoca bolile despre care a citit pe internet. Pentru acești
specialiști am organizat o serie de ateliere
despre comunicarea interpersonală, despre empatia cu care trebuie să
trateze persoana care are rezerve față de vaccinare.
Dar în localitățile cu o rată a imunizării foarte joasă ce ați descoperit?
Ce motive sunt cel mai des invocate?
În mare parte cauzele sunt
aceleași - miturile și falsurile pe care le citesc pe internet, pe rețelele de
socializare. Oamenii noștri nu caută surse veridice, dar surse dubioase în care
imunizarea este pusă la îndoială. Mai este și fenomenul necunoașterii. Oamenii
nu știu care este impactul vaccinării și care pot fi complicațiile în cazul în
care persoana nu se vaccinează.
Trebuie să recunoaștem că și
neîncrederea în sistemul medical e un factor. Acest lucru s-a accentuat în
perioada Covid-19, când unii specialiști recomandau imunizarea, iar alții
afirmau contrariul. Acest discurs contradictoriu al specialiștilor din sănătate
ne-a adus în acest punct, când populația nu are încredere în ceea ce spun
doctorii.
Acum am inițiat campania de instruire
și pentru medicii cu specializări înguste, care scriu contraindicații pentru
vaccinare și pacienții nu se vaccinează, pentru că doctorul i-a spus că îi este
contraindicat. Exemple sunt multe. Unii medici nu recomandă imunizarea copiilor
care se nasc cu hemangiome. Asta nu poate fi o contraindicație, dar trebuie să
explicăm prin argumente de ce nu e o contraindicație. Noi avem asemenea
situații și astăzi. Deci avem încă foarte mult de lucru.
Doamna Paraschiv, vă mulțumesc pentru acest interviu.
Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE
Categoria: Interviuri
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
05 decembrie, 2016, 14:02
Cele mai citite
Medic stomatolog originar din Moldova, ucis în cabinetul său ...
17 iulie, 2024, 10:34
Medicul Adrian Hotineanu vrea scuze publice de la familia Va ...
16 august, 2024, 17:01
(P) Cum să creezi o masă elegantă pentru orice ocazie: sfatu ...
20 septembrie, 2024, 16:46
Justiția tocmai a „ucis” un medic. Decriminalizați malpraxis ...
08 noiembrie, 2024, 21:01
Incendiu la bordul unui avion. O țigaretă electronică a expl ...
20 septembrie, 2024, 13:59
Cele mai actuale
Rodica Comendant: Există politici, campanii și resurse, dar ...
11 noiembrie, 2024, 12:59
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi16,29 %