Arina Donțu, avocată: Dezincriminarea serviciilor sexuale nu va elimina riscurile cu care se confruntă lucrătoarele sexului

Sursa Foto: Sănătate INFO

Vitalie Dogaru

27 octombrie, 2023, 10:45

Vizualizări: 1865

Arina Donțu, în calitate de avocată la Centrul de Drept al Femeilor, a oferit asistență juridică mai multor victime ale violenței și traficului de ființe umane. Printre acestea sunt și lucrătoare ale sexului care au ajuns să fie traficate de proxeneți. Avocata susține că societatea le poate ajuta numai printr-o sensibilizare mai bună la nivel de specialiști care interacționează cu ele. Potrivit ei, numai educația și informarea la timp poate preveni situațiile de risc pentru femei și fete.

Ce statut le oferă astăzi legislația moldovenească lucrătoarelor sexului? Cum se regăsesc acestea în relațiile cu statul?

Nu putem vorbi despre un statut juridic al persoanelor care practică sexul comercial deoarece în Republica Moldova acesta nu este legalizat. Din contra, activitatea este incriminată și sancționată fie contravențional, fie penal în cazul când este vorba de proxenetism sau trafic de ființe umane.

Pe de altă parte, cunoaștem că această activitate există și se practică în mod ilegal. Din perspectiva drepturilor femeilor, aceste persoane nu sunt deloc protejate sub aspectul protecției dreptului la viață și sănătate. Ele sunt supuse la diverse riscuri, pot fi victime ale diverselor abuzuri, violență sexuală, riscuri asupra vieții, sunt și cazuri letale. Există și riscuri din perspectiva sănătății publice. Persoanele care practică sexul comercial se pot infecta și transmite boli cu transmitere pe cale sexuală, Inclusiv HIV-SIDA. Aceste pericole sunt amortizate de mai multe organizații neguvernamentale care distribuie prezervative și alte materiale de protecție și le facilitează accesul la medici.

Pe de alta parte un alt risc ține de stigmatizarea si lipsa de perspective odată ce ai intrat în aceasta lume, opțiunile nu sunt foarte multe pentru a începe o nouă viață dacă nu ești ajutată și susținută de servicii specializate. Societatea civilă compensează necesitățile lucrătoarelor sexului în situația când statul incriminează sub aspect legal acțiunile lor și nu se poate implica direct în soluționarea problemelor cu care se confruntă aceste femei.

Ce arată experiența dumneavoastră de lucru ca avocată cu prestatoarele de servicii sexuale? Cât de hazardat este câmpul legal pe care acestea activează?

Eu am lucrat cu femeile din această categorie atunci când ele au devenit victime ale traficului de ființe umane sau când au nimerit în detenție fiind recunoscute vinovate de anumite infracțiuni. Trebuie să spun că aceste femei sunt extrem de vulnerabile și în mare parte vin dintr-un mediu defavorizat social, sunt persoane care nu au niciun sprijin din cauză că familia de bază nu a fost o resursă, au trecut printr-un divorț și nu au fost acceptate de familie. Am întâlnit și persoane cu o anumită dizabilitate sau care au fost anterior în detenție și la eliberare nu au mai fost acceptate de familie.

Ala Iațco: Legalizarea serviciilor sexuale acum este periculoasă deoarece ar expune direct lucrătoarele sexului

Ele nu își cunosc drepturile, multe dintre ele nici nu au finalizate studiile gimnaziale și nu știu unde ar putea primi asistență juridică, asistență socială sau medicală, cu atât mai mult că ele mici nu sunt asigurate în niciun fel. În mare parte femeile victime cu care am lucrat spuneau că se documentau de pe Internet, mai cu seamă de pe rețelele de socializare atunci când aveau o problemă sau de căutat un serviciu. Însă pe Internet nu întotdeauna informațiile sunt complexe sau veridice. Ba din contra, prin intermediul rețelelor de socializare victimele pot fi racolate și traficate în scopul exploatării sexuale.

Astăzi unii activiști civici se pronunță pentru dezincriminarea activităților lucrătoarelor sexului, iar alții mai curajoși se pronunță chiar pentru legalizare. Care este opțiunea dumneavoastră ca jurist de profesie?

Discuții despre dezincriminarea și legalizarea serviciilor sexuale apar o dată la câțiva ani în spațiul public. Trebuie să specificăm că nu există o practică uniformă și eficientă în ceea ce privește legalizarea prostituției în Europa. Un lucru este cert: în țările în care aceasta este legalizată, femeile lucrătoare ale sexului comercial au acces la mai multe servicii, iar drepturile lor sunt protejate. Totuși, nu stiu dacă legalizarea prostituției în Moldova este o soluție și nu mă voi expune la acest aspect. Cred că ar fi benefic să studiem situația, să facem o cercetare despre fenomem, câte femei sunt afectate, câte fete sunt exploatate sexual, caîtă pornografie există în Moldova, etc. Apoi să venim cu soluții.

De multe ori societatea înțelege dezincriminarea ca și legalizare, ceea ce nu este întocmai. Aceste concepte juridice trebuie explicate mai bine pentru că au și efect diferit. Dezincriminarea acestei activități nu este echivalentă cu legalizarea, dar simpla dezincriminarea nu va duce la soluționarea tuturor problemelor și reducerea riscurilor cărora sunt supuse femeile lucrătoare ale sexului comercial, dar este mai corect ca la acest subiect să se expună persoanele care au făcut cercetări pe domeniul dat.

Irina Goreaceaia: Atâta timp cât statul va interzice sexul comercial de jure, dar nu-l va controla de facto, societatea va trăi cu standarde duble

Esențial este să ne conjugăm cu toții efortul pe prevenire, iar pentru a respecta drepturile femeilor care au ajuns să fie prestatoare de servicii sexuale, trebuie să se lucreze mai mult cu ele la capitolul protecție, informare și sprijin la asigurarea nevoilor minime, precum ar fi asistența medicală și socială. Sunt necesare eforturi susținute nu doar din partea societății civile, dar și a comunităților locale și a școlii pentru a preveni și preîntâmpina ca alte femei și fete să se alăture acestei activități.

Este nevoie de o cercetare mai profundă pentru a ne expune pe marginea acestor soluții. Ceea ce pot afirma este că toate ființele umane au dreptul să fie protejate și femeile care au ajuns lucrătoare ale sexului comercial trebuie să aibă acces la servicii din partea statului care să corespundă și nevoilor lor de reabilitare și să le ajute să iasă din situația de dificultate.

Cât de ușor le este acestor femei să își găsească un loc de muncă pentru a-și câștiga existența și a abandona prestările de servicii sexuale?

Unele dintre lucrătoarele sexului, așa cum o arată și experiența mea ca avocată care le-a reprezentat în instanță când ele au fost traficate, nu aveau nici acte de identitate și evident că fără acestea ele nu erau eligibile nici pentru angajare sau prestație socială. Majoritatea lor nu au nici studii și este foarte dificil ca să meargă și să-și găsească un loc de muncă. Mai greu le vine și celor care au avut experiența detenției deoarece sunt dublu stigmatizate din cauza trecutului și angajatorii sunt circumspecți în a le lua la muncă.

Codul Contravențional stabilește o amendă între 1800 și 2400 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore pentru practicarea prostituției. Cât de mult descurajează această sancțiune comportamentul lucrătoarelor sexului?

Amenda nu este un mijloc care ar descuraja practicarea acestei activități, din contra ea va genera același comportament. Majoritatea lucrătoarelor sexului provin din grupuri vulnerabile și pentru a-și asigura traiul vor ieși a doua zi din nou la „muncă” deoarece banii făcuți ieri s-au dus pe amendă.

În situația când intervenția în legislație pentru dezincriminare și legalizare rămân incerte și pe termen lung, ce soluții pe termen mediu și scurt pot fi luate în calcul pentru a schimba viața lucrătoarelor sexului?

Îmi cer scuze pentru lipsă de optimism, dar nu este o problemă cu o soluție simplă și necesită implicarea mai multor actori în identificarea acesteia. În primul rând ar fi informarea prestatorilor de servicii publice și private despre nevoile acestor femei și serviciile disponibile care să le ajute să depășească această dificultate. Este nevoie de o sensibilizare la nivel de instituții care ar putea lucra cu ele. Persoanele care lucrează cu această categorie de femei trebuie să cunoască nevoile lor de asistenţă și specificul de interacțiune. Atâta timp cât omul nu le cunoaște acest specific are tendințe de a gândi și aborda problemele prin prisma unor stereotipuri formate anterior. Sensibilizarea specialiștilor ar fi un prim pas.

Secretar de stat: Pledăm pentru descurajarea prestării de servicii sexuale, dar fără a le considera infracțiune

Dar să nu confundăm sensibilizarea cu publicitatea că s-ar putea să ne confruntăm cu un efect invers din partea publicului larg care va spune că prin aceste acțiuni sunt atrase alte persoane în activitatea dată. Cred că această sensibilizare ar trebuie să fie pentru grupurile care interacționează cu persoanele date și care le oferă anumite servicii cum ar fi polițiști, asistenții sociali sau lucrătorii medicali care interacționează cu această categorie de beneficiare și au obligația să le acorde anumite servicii.

Cum vedeți dumneavoastră la modul practic această sensibilizare a prestatorilor de servicii care pot interacționa cu lucrătoarele sexului?

Spre exemplu asistenții sociali ar putea să le ajute să obțină actele necesare ca ele să beneficieze de anumite ajutoare sociale dacă sunt eligibile sau să le ajute să-și găsească un loc de muncă. Asistența socială la nivel de comunitate ar putea să le facă legătura cu organizațiile neguvernamentale care oferă și alte servicii, cum ar fi consultațiile psihologilor. Cei din sănătate să le îndrume către anumite controale sau analize în cazul când au nevoie. Polițiștii să cunoască organizații neguvernamentale către care să le îndrepte după documentare și să nu se limiteze doar la aplicarea unei amenzi.

Soluția ar veni în urma unui mecanism de colaborare între toți acești specialiști care pot ajuta lucrătoarele sexului să depășească situația de dificultate și să se încadreze în societate. Este un drum lung, dar cu ajutorul profesioniștilor în domeniu este posibil să-l parcurgă până la capăt.

Notă: Acest articol a fost realizat în cadrul Campaniei „Dincolo de Aparențe”, desfășurată de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate în parteneriat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în Republica Moldova și Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția UNFPA și UNAIDS.

Ion Dodon, director CNAM: „Cel mai mult vreau ca pacientul să fie consultat mai bine de către medic, să aibă un acces mai bun la medicamente și să nu stea pe sub ușile instituțiilor medicale”

Ce medicamente ar trebui să aibă în trusa medicală o familie care are copii alergici, explică Tatiana Gorelco, medic alergolog și șefă a secției alergologie la Institutul Mamei și Copilului

„Nouă din zece abuzatori sexuali asupra copiilor sunt persoane din familie sau apropiate acesteia”//Viorica Papuc-Pomană, psiholog

Tag: sex comercial, lucrătoare ale sexului, dezincriminare

Categoria: Interviuri

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.