E-Health, între doleanțe și corupție: Sistemele informaționale care continuă să stoarcă statul de zeci de milioane de lei vor mai funcționa câțiva ani, apoi vor fi înlocuite

Sursa Foto: Medijobs.ro

Irina Papuc

21 martie, 2023, 23:04

Vizualizări: 1059

Subiectul digitalizării sistemului de sănătate a revenit din nou în atenția publică, după ce mai mulți membri ai instituțiilor medicale publice și private, responsabili din Sănătate și finanțatori s-au adunat ieri la Parlament să discute despre un viitor concept de E-Health în Republica Moldova.

Subiect vechi, legat de decizii proaste, interese, bani mulți și suspiciuni de corupție niciodată demonstrate, digitalizarea Sănătății a început cu stângul. Consecințele le suportă medicii din sistem și astăzi – avem zeci de softuri care nu pot fi interconectate și nici dezvoltate la standardele digitalizării de astăzi. Două dintre ele – SIA AMP (pentru medicina primară) și SIA AMS (pentru spitale) – în care statul a pompat până acum milioane de euro - vor dispărea în cele din urmă, pentru că sunt inutile. În locul acestora, statul ar urma să dezvolte mai multe soluții inteligente, inclusiv dosarul electronic al pacientului. Doar că procesul e lung și incert – nu e clar când vor fi gata aceste soluții inteligente, cât costă ele și cine va plăti pentru ele. Până în luna mai, ar trebui să fie gata o evaluare a OMS privind softurile existente în instituțiile medicale și cum ar putea fi acestea dezvoltate.

Acum, până la 70% din instituțiile medicale din asistența medicală primară și doar 14 spitale din totalul de 61 de spitale publice folosesc sistemele informaționale dezvoltate la inițiativa Ministerului Sănătății – SIA AMP și SIA AMS. Aceste softuri, dezvoltate cu carențe enorme și din resurse publice substanțiale, nu pot fi integrate în nicio soluție digitală viabilă de viitor. Așa că la ele se va renunța, a lăsat să se înțeleagă Angela Sîrbu, specialistă în cadrul Agenției de Guvernare Electronică.

„SIA AMP este utilizat în aproximativ 70% din varii motive – fie că nu există cunoștințe tehnice, fie medicii de familie nu-și doresc acest lucru. Noi ne dorim să putem folosi AMP cât mai mult, dar va trebui să-l rescriem. Este prematur să vociferăm ceva, dar pe termen lung prescrierea acestui sistem, adică înlocuirea lui este unul dintre obiectivele noastre. Și în ceea ce privește softul pentru spitale, există carențe. Nu există integrare cu sistemul CNAM pentru verificarea statutului pacientului, dar au loc și mari greșeli în fișa electronică a pacientului, atunci când se introduce INDP, pentru că nu există conexiune nici cu Registrul Populației. Softul este folosit de doar 14 spitale, cu destul de mari deficiențe. Și aici ne dorim fie să-l înlocuim, fie să găsim alte soluții. AMP și AMS nu sunt utilizate în toată țara, ceea ce nu ne dă trasabilitate și transparență, inclusiv pentru CNAM pentru debursarea cazurilor tratate. Dosarul electronic ar însemna colectarea de date de la toate instituțiile, nu doar cele publice, inclusiv laboratoare, oriunde pacientul a lăsat o urmă”, a mai adăugat Angela Sîrbu.

În context, Agenția de Guvernare Electronică își propune să participe la Strategia de E-Health a Republicii Moldova, dar deocamdată puține lucruri pot fi făcute. Potrivit Angelei Sîrbu, în câteva luni ar putea intra în plină funcțiune sistemul e-Prescripția, care va trece de pe hârtie în sistem online întregul proces de prescriere și eliberare a medicamentelor compensate. Ca și plătitor, Compania Națională de Asigurări în Medicină ar trebui să se asigure că acest lucru se întâmplă cât mai curând, pentru că tranziția către online ar reduce substanțial riscurile de corupție. E-Prescripția va fi lansat în pilotare din 30 aprilie și ar trebui să intre în funcțiune din 1 iulie. Un alt soft care ar urma să funcționeze din 30 aprilie este SIERUSS, o bază de date a tuturor resurselor umane din sănătate. Finanțarea acestuia este asigurată de către Organizația Mondială a Sănătății. Tot OMS asigură banii necesari pentru implementarea prescripției medicale la etapa prespitalicească. Softul este în proces de dezvoltare și ar urma să fie dat în exploatare din luna iulie. În ceea ce privește alte soluții, inclusiv dosarul electronic al pacientului, deocamdată nu există niciun termen previzibil.

Softurile SIA AMP și SIA AMS - se lucrează terifiant de greu

Managerii instituțiilor din asistența medicală primară, prezenți la masa rotundă organizată de Comisia protecție socială, sănătate și familie, au spus că munca medicilor este un chin din cauza funcționalităților reduse și capacităților reduse de stocare a informației de către SIA AMP.

Foto: captură video privesc.eu

Marina Golovaci, AMT Botanica: „Ne confruntăm cu probleme foarte mari. Frânarea și căderea de servere sunt cele mai grave. În plus, nu funcționează foarte multe module, cum ar fi cel referitor la laboratoare, nu pot fi introduse date de la ultrasonografii, radiografii. Acest sistem este pe jumătate mort, pentru că datele nu sunt cu adevărat utilizabile. Avem formularul 088 care parcă s-a pilotat, parcă s-a pornit, dar este o deficiență foarte mare cu Consiliul de determinare a dizabilității. Cât am lucrat și am luptat, oricum doctorii sunt obligați să printeze și să anexeze informațiile la dosar. Un alt exemplu - registrele de vaccinare. Și acestea sunt softuri separate, informația nu este integrată în SIA AMP. Mai avem un sistem separat pentru refugiați, am fost impuși să activăm cu el, dar nu este și nu poate fi integrat. Sistemul bolilor transmisibile și evenimentelor de sănătate publică – iarăși este separat de SIA AMP. E ceva groaznic”.

Liliana Iașan, AMT Buiucani: „Formularele 112 și 111 au fost modificate și acum avem în SIA AMP una, și pe hârtie e cu totul altceva. Noi am scos formularele pe hârtie încă în 2018, am încercat să-i motivăm pe angajați să folosească sistemul. La noi toți angajații au calculatoare. Azi dimineață am întrebat șefii de subdiviziuni cum merge sistemul și toți au spus că merge prost. Și este ora 8.00 dimineața. Este terifiant de greu. Noi am transmis deja 15 neconformități cele mai arzătoare probleme la SIA AMP”.

Și managerii instituțiilor spitalicești au spus clar că SIA AMS nu poate face față unui soft cu adevărat performant, așa că nu-și doresc reingineria lui, ci crearea altuia, cu o „arhitectură” modernă, chiar dacă tranziția va lua timp.

Andrei Uncuța, SCR „Timofei Moșneaga”: „La SCR noi avem un dosar și o listă de solicitări pentru mentenanță către dezvoltatorul softului, ce funcționalități s-au cerut și care dintre ele au fost duse la sfârșit sau nu. În timp, noi am înțeles că acest dezvoltator nu va fi acel care ne va aduce sistemul la un ideal. Noi înțelegem că nu putem stopa sistemul, că trebuie să-l utilizăm, o să fie anumite elemente operaționale, dar nu aș vrea să intrăm în zona marii dezvoltări a acestui sistem. Fiindcă noi înțelegem foarte bine că la un moment dat va fi necesar să tragem linia pe toate programele pe care le avem și de acolo să fie scrisă clar arhitectura noului concept al digitalizării sistemului medical. Care va dura, dar de el este nevoie”.

Instituțiile private, care și-au dezvoltat în timp propriile sisteme, sunt îngrijorate că ar urma să renunțe la investițiile făcute:

Centrul Diagnostic German, Ștefan Speianu: „Noi am creat o arhivă digitală enormă în toți anii de activitate. Avem imagini (USG sau radiologice) cu pacienți care au venit pentru investigații încă în 2009 și putem vedea evoluția lor în dinamică. Noi am investit sute de mii de euro în aceste sisteme și acum ce să facem? Să ne dezicem de ele? Nu e corect, de aceea este important să putem fi interconectați. Noi avem, de exemplu, registrul dozei de radiație pentru fiecare pacient. Este foarte important ca aceste registre să fie prevăzute în viitorul soft, pentru ca pacienții să nu fie iradiați suplimentar”.

Prezent la eveniment, secretarul de stat Alexandru Gasnaș a explicat că sistemul de sănătate nu poate renunța acum la niciunul dintre softurile existente. Acestea pot fi îmbunătățite prin contracte suplimentare de mentenanță, iar în paralel se va lucra la dezvoltarea unor softuri performante.

„Sunt niște procese care nu pot fi oprite. Toată lumea știe că ceea ce avem nu este viabil în timp. Să încercăm să integrăm noi ce avem nu este viabil, pentru că aceste produse moștenite sunt învechite concepțional și din punct de vedere tehnic. Noi ne dorim să dezvoltăm o arhitectură corectă a acestor sisteme și de la această bază vom genera sistemele de care vom avea nevoie. SIA AMP și SIA AMP nu pot fi oprite. Noi putem să facem un update, să le facem mai prietenoase, dar într-un an-doi ele nu vor mai fi viabile”, a precizat secretarul de stat.

În cadrul ședinței s-a decis că un grup restrâns de persoane din sistemul de sănătate se va întruni la necesitate pentru a stabili direcțiile de dezvoltare în digitalizarea sistemului de sănătate. Ulterior, o foaie de parcurs urmează să fie realizată, cu ajutorul partenerilor externi. La această etapă, un grup tehnic va analiza datele din 30 de instituții medicale ceea ce ține de sistemele existente, dar și care sunt necesitățile existente. Datele vor fi colectate până la mijlocul lunii aprilie, iar în luna mai ar trebui să existe o variantă preliminară de raport.

Președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun:

„Partea bună este că sunt bani. Acum, noi trebuie să vedem care este perspectiva pe termen mediu, care sisteme pot fi îmbunătățite și care trebuie făcute de la zero, să încercăm să ajungem la o viziune comună. Avem sistemele moștenite pe care încercăm să le îmbunătățim, o să fie sisteme dezvoltare anul acesta, dar trebuie fundamental să regândim lucrurile”.

SIA AMP, soft cu interese de milioane

Menționăm că subiectul dezvoltării și implementării SIA AMP a devenit unul dintre cele mai scandaloase din ultimul deceniu din sistemul medical. Și asta pentru că de la organizarea licitației pentru acest soft și până la darea lui în exploatare au planat suspiciuni de corupție. Datele, deși evidente, n-au fost suficiente niciodată pentru pedepsirea celor implicați. Elaborarea softului a început încă în 2013, după ce Ministerul Sănătății a organizat o licitație în valoare de peste 1 milion de euro pentru dezvoltarea lui. Firma câștigătoare ridica mari semne de întrebare, apoi, rând pe rând, au început să apară dovezi că sistemul fusese de fapt o „cosmetizare” a unui sistem mai vechi. Chiar la de la exploatarea sa, softul nu făcea față cerințelor tehnice, ceea ce a obligat medicii de familie să dubleze pe hârtie tot ce treceau online.

Contrar declarațiilor, acest soft n-a permis interconectarea cu alte softuri sau dezvoltarea de noi componente, cum ar fi dosarul electronic al pacientului. Deși au existat nemulțumiri, Ministerul Sănătății a plătit ultimii 300.000 de euro companiei dezvoltatoare și a semnat actul de predare-primire. Ulterior, s-au pompat alte milioane pentru a menține SIA AMP pe linia de plutire. În 2019 Ministerul Sănătății a decis să transfere SIA AMP și SIA AMS (softul pentru spitale) în gestiunea CNAM. Numai în 2022, CNAM a plătit peste 2,2 milioane de lei pentru mentenanță, iar pentru 2023 este deschisă o licitație de aproximativ aceeași valoare. În 2019, CNAM intenționa lansase o licitație publică în valoare de 12 milioane de lei, dar în cele din urmă licitația a fost anulată. Potrivit estimărilor actuale, aproximativ 10.000.000 de lei sunt cheltuiți anual pentru mentenanța SIA AMP și SIA AMS.

În ceea ce privește softul pentru spitale, prima licitație publică a avut loc în 2016 și a fost vorba de un contract de peste 83.000.000 de lei sau echivalentul a aproximativ 4 milioane de euro, contract atribuit firmei Bass Systems SRL.

Citește și: DOC// Cine minte? Cât costă softul Ministerului Sănătății pentru cele 15 spitale republicane și unde s-au pierdut 74 de milioane de lei?

Bass-Systems, cu acționari în off-shore atunci, a intrat adânc în „buzunarul public” la început obținând contracte cu Căile Ferate, Curtea de Conturi, Comisia Națională a Pieței Financiară, apoi cu Ministerul Sănătății, în perioada ministrei Ruxanda Glavan. În ceea ce ține de licitația pentru dezvoltarea SIA AMS, Bass Systems a fost aleasă câștigătoare, deși alte oferte nu mai fuseseră înregistrate. Oferta a fost analizată de Oleg Creciun, fost viceministru la Sănătate și membru al partidului aflat la guvernare atunci. Lipsa de transparență a fost totală, căci Ministerul Sănătății a refuzat să răspundă la toate solicitările pe care le-am adresat la acest subiect. Atunci, directorii instituțiilor medicale spuneau că ei trebuie să suporte cheltuielile pentru soft, din bugetele instituțiilor pe care le conduc.

Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.

Povestea unei familii care a descoperit că fiica lor are un sindrom rar. Doar 6 copii din Moldova au diagnosticul confirmat: „Emilia a încetat să mai întindă mânuțele când vroiam s-o iau în brațe"

Un bărbat cu AVC a murit în spitalul din Glodeni deși putea fi salvat. El a fost trimis pentru investigații cu transportul public, bătut în spital, iar în final a decedat

„Luați-vă mortul acasă”. Povestea sfâșietoare a unei familii de moldoveni care își îngrijește fiul în stare vegetativă deja de 11 ani

Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE

Categoria: Știri Interne

Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.