Medicamentele se vor scumpi cu până 15% după aplicarea noului mecanism de înregistrare a prețului de producător. Ministerul Sănătății încearcă să salveze prețul pentru compensate

Irina Papuc
28 februarie, 2023, 19:53
Vizualizări: 1293
După modificarea Regulamentului de înregistrare a prețurilor de producător la medicamente, prețul medicamentelor de pe piața din Republica Moldova poate crește cu până la 15%. Estimarea aparține Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și a fost făcută publică de Ministerul Sănătății, în cadrul Analizei impactului de reglementare privind modificarea mai multor acte normative.
Pentru că medicamentele se vor scumpi, ministerul propune pârghii extinse pentru sine și pentru CNAM pentru a opri creșterea de prețuri, cel puțin pentru medicamentele și dispozitivele medicale care se află în lista celor compensate sau care urmează să fie incluse.
Analiza impactului de reglementare a fost realizată pentru un proiect de Hotărâre de Guvern care vizează modificarea a trei HG, printre care și cele care prevăd mecanismul de includere a dispozitivelor medicale pentru compensare și mecanismul de negociere pentru includerea medicamentelor și a dispozitivelor medicale pentru compensare din FAOAM.
După patru luni de la modificarea mecanismului de înregistrare a prețului de producător la medicamente din Legea cu privire la medicamente, autoritățile recunosc că efectul modificărilor va fi contrariul celui invocat – medicamentele se vor scumpi. Este important de menționat că acum 4 luni, punea pe masa Guvernului un proiect de Hotărâre prin care încerca să asigure Executivul că modificarea Regulamentului și excluderea criteriului de „cel mai mic preț” va fi benefică pieței farmaceutice – va genera interes pentru importatorii de medicamente, soluționând astfel penuria de pe piață și totodată va duce la medicamente sigure și eficiente. De altfel, și pentru acel proiect Ministerul Sănătății venea cu o AIR (n.r.- analiză a impactului de reglementare) prin care încerca să demonstreze că situația se va îmbunătăți. Mai mult, autoritățile erau convinse că în 3 luni oamenii deja vor simți schimbările pe pielea lor. Deși CNA atrăgea atenția că medicamentele se vor scumpi, dacă proiectul va fi votat în varianta propusă, Ministerul Sănătății a neglijat expertiza experților anticorupție și și-a menținut poziția.
Acum, Ministerul Sănătății se folosește de o nouă analiză a impactului de reglementare în care argumentează că are nevoie, deopotrivă cu CNAM, de mai multe pârghii de negociere a prețurilor la medicamentele și dispozitivele medicale compensate din fondurile de asigurări și recunoaște pentru prima dată că modificările făcute acum 4 luni, intrate în vigoare la 13 ianuarie, vor duce la scumpirea medicamentelor.
„CNAM a expus îngrijorări privind majorarea prețurilor cu amănuntul la medicamente în cazulaplicării noului mecanism de stabilire a prețului de producător începând cu anul 2023. Excluderea celui mai mic preț la calcularea mediei pentru stabilirea prețului de producător va avea un impact direct asupra prețurilor medicamentelor compensate din FAOAM, inducând la creșterea bugetului necesar acoperirii cheltuielilor pentru acestea, fie creșterea co-plăților din partea pacienților. Potrivit Notei informative la proiectul HG privind modificarea articolului 61 din Legea nr.1409/1997 cu privire la medicamente, autorii proiectului admit creșteri de preț de producător până la 15% anual, luându-se în considerație rata inflației a anului precedent, ceea ce se va solda cu creșterea concomitentă a prețului final în farmacie în aceeași mărime”, se menționează în AIR. În același document, Ministerul Sănătății argumentează oportunitatea modificărilor la lege și prin faptul că „AMDM presupune o majorare de cca 15% a prețurilor finale din farmacie ca urmare a aplicării noului mecanism de înregistrare a prețurilor de producător la medicamente, ceea ce va solda cu creșterea cheltuielilor pacienților și a FAOAM începând cu anul 2023”.
Totuși, atenția este îndreptată nu spre piața generală, ci spre medicamentele compensate, unde o creștere de 15% ar putea însemna un șoc enorm pentru fondurile asigurărilor de sănătate. Soluția găsită de autorități este în primul rând includerea ministrului Sănătății și a directorului general al CNAM în Consiliului pentru dispozitive medicale compensate, în calitate de președinte și vicepreședinte al Consiliului. Menționăm că în actualul Regulament, funcția de președinte este ocupată de secretarul de stat responsabil de domeniul medicamentului, iar cea de vicedirector – de către un director general adjunct al CNAM. Acum ministra Sănătății, Ala Nemerenco, și directorul CNAM, Ion Dodon, vor deține cele mai importante funcții în acest consiliu.
Totodată, prin modificarea HG 105/2022 care reglementează mecanismul de negociere pentru includerea medicamentelor și a dispozitivelor medicale pentru compensare se propune extinderea categoriilor de medicamente și dispozitive medicale pentru care se pot aplica procedurile de negociere. Acum, autoritățile au puține pârghii de negociere, doar pentru acele denumiri comune internaționale pentru care există o singură denumire comercială în lista medicamentelor compensate. În AIR, autoritățile aduc argumente că negocierea va duce la prețuri mai scăzute la medicamentele compensate. Dovezi în acest sens sunt aduse în cazul insulinei. Potrivit datelor deținute de Ministerul Sănătății și CNAM, ca urmare a procedurii de negociere a prețurilor cu producătorii de analogi de insulină, s-a reușit o reducere de cca 11% din prețul de producător (media la toate pozițiile), care a dus la economii de 3,2 milioane de lei pentru primele 5 luni ale anului 2022.
„Limitarea instituțiilor de stat în dreptul de a negocia prețurile pentru toate pozițiile de medicamente și dispozitive medicale incluse în sistemul de compensare devine și mai stringentă în cazul majorării prețurilor la medicamente urmare a aplicării noului mecanism de înregistrare a prețurilor de producător. Potrivit Notei informative la proiectul HG privind modificarea articolului 61 din Legea nr. 1409/1997, ca urmare a implementării modificărilor la procedura sus menționată, se așteaptă o dinamică ascendentă a prețurilor cu cca 15% anual. În situația respectivă, considerăm iminent necesară implementarea concomitentă a instrumentelor de protecție financiară a beneficiarilor de tratamente compensate și a bugetelor alocate în acest scop. În caz contrar, va rămâne întrebarea - care ar fi justificarea pentru Executivul RM de a nu utiliza instrumente funcționale disponibile pentru a controla evoluția prețurilor la toate medicamentele din sistemul de compensare?”, mai argumentează autorii AIR.
Totuși, ce măsuri se iau pentru protecția consumatorilor pe piața generală de medicamente rămâne neclar. Or, nici Ministerul Sănătății, nici Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale nu au făcut declarații publice referitor la acest subiect. Dragoș Guțu, directorul general al CNAM, a declarat pentru Sănătate INFO că situația nu este atât de gravă și că medicamentele se pot scumpi, în medie, cu 5-6%.
„15% este plafonul maxim de scumpire pentru unele medicamente. Acest plafon este în favoarea prețurilor stabile. De exemplu dacă diferența dintre prețul medicamentului înregistrat în Moldova și țările de referință era 100%, atunci producătorul putea solicita creșterea de 100%, dar noi am plafonat această creștere. Din tot spectrul de produse o mică parte dintre ele o să beneficieze de o creștere maximă de 15%. Dacă analizăm portofoliul, noi nu estimăm o creștere mai mare de 5-6%. Oricare medicament care este înregistrat cu un preț mai mic decât în țările de referință, poate beneficia teoretic de o creștere de 15%”, a spus Dragoș Guțu.
Modificarea regulamentului din noiembrie anul trecut și care au intrat în vigoare pe 13 ianuarie a avut drept scop tocmai acordarea posibilității importatorilor să înregistreze medicamente cu prețuri ceva mai mari și astfel să atragă importatorii pe piața mică și neatractivă din Moldova, stabilind totodată acel plafon de 15%. Totuși, Guțu susține că domeniul medicamentului este prea reglementat ca să existe creșteri substanțiale.
Ce se întâmplă pe piața medicamentului din Republica Moldova
O analiză a Agenției Medicamentului arată că în 2020 au fost autorizate 670 de medicamente, cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 7 ani. Tot în 2020, doar pentru 3.359 de medicamente au fost analizate și înregistrate prețurile. Comparativ cu 2013 este o scădere de două ori. Totodată, din farmacii au dispărut numai în 2021 medicamente OTC (fără prescripție) și cu prescripție medicală care au atins volumul de vânzări de 100 de milioane și respectiv 138 de milioane de lei. Potrivit Ministerului Sănătății, producătorii pleacă din Republica Moldova din cauza modului în care este reglementată producedura de înregistrare a prețurilor de producător la medicamente.
Ce este prețul de producător la medicamente
În legile și regulamentele oficiale, autoritățile folosesc termenul de „preţ de producător” la medicamente. Prețul de producător este acea valoare pe care producătorul sau compania care deține certificatul de înregistrare pentru un anumit medicament, o solicită pentru ca medicamentul cu pricina să fie înregistrat în Catalogul Național de Prețuri. Un producător nu poate cere orice preț își dorește el, ci trebuie să respecte anumite condiții, cum ar fi prețul cu care este înregistrat în alte țări, pe care Republica Moldova a decis să le desemneze ca țări de referință. Acceasta înseamnă că medicamentul X care trece etapa de înregistrare în Moldova nu poate depăși suma cu care este înregistrat într-o altă țară, cum ar fi România, Bulgaria, Ungaria, Lituania, Cehia sau Grecia. Aceste țări sunt stabilite prin Hotărâre de Guvern.
Important pentru omul simplu este însă că acest preț de producător nu este și prețul pe care el îl scoate din buzunar pentru acel medicament când merge și îl cere de la tejgheaua farmaciei. Legea în Republica Moldova prevede că acest preț de producător poate crește cu maxim 40% - o parte pentru depozitul farmaceutic și cealaltă pentru farmacie. Cu cât medicamentul este mai ieftin, cu atât adaosul comercial este mai mare. Aceasta înseamnă că un medicament ajunge la consumatorul final cu 40% mai scump decât prețul cu care a fost înregistrat în țară.
Ce s-a schimbat în noiembrie
Așadar, în luna noiembrie Guvernul aproba modificări la Legea cu privire la medicamente, la propunerea Ministerului Sănătății. Mecanismul de bază de formare a prețurilor la medicamente a fost păstrat: Catalogul național de prețuri a rămas în vigoare, a rămas termenul de „preț de producător”, dar și țările de referință în funcție de care se calculează prețul medicamentului. Totuși, modificările au fost esențiale. În anul 2011, când pentru prima dată au fost reglementate noțiunile de Catalog Național de Prețuri” și „preț de producător”, soluția cea mai bună părea să fie preţul mediu al celor mai mici trei preţuri de producător din trei ţări de referinţă. Sintagma „cel mai mic preț” ar fi fost problema, a argumentat Ministerul Sănătății, de aceea a fost eliminată din lege. În același timp, conform noilor modificări, se vor analiza prețurile din 4 și mai multe țări de referință. În funcție de diferite scenarii, se va stabili prețul în funcție de 4, apoi 3, apoi 2, apoi o țară de referință, fiind exceptat cel mai mic preț.
O modificare esențială, operată în luna noiembrie, ține de atribuirea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a competenței de a negocia direct cu producătorul prețul la medicamente, dacă este cazul unei DCI (denumire comună internațională) care nu se mai regăsește în Catalogul Național de Prețuri sau dacă după ce au fost consumați pașii prevăzuți de lege, nu se găsește o soluție agreată de ambele părți. Potrivit Ministerului Sănătății, AMDM ar fi reușit până acum să negocieze cu reprezentanții sau producătorii prețuri mai reduse, dar pentru că mecanismul de negociere era în afara legii, instituția era obligată să accepte prețul solicitantului.
O altă modificare a fost legată de perioada de înregistrare a prețului de producător – pentru 1 an sau chiar pentru 3 ani dacă, prin metoda negocierilor directe, se ajunge la un preț convenabil pentru autoritatea de reglementare și pentru importator. Autoritățile au plafonat, de asemenea, creșterile de preț de producător de până la 15% anual maxim, în baza ratei de inflație a anului precedent.
Ce modificări mai urmează
Totuși, cea mai importantă modificare operată de Guvern ține de acordarea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale a dreptului de a negocia direct prețurile, fie cu producătorul, fie cu deținătorul certificatului de înregistrare. Deși, CNA a atras atenția că pot exista riscuri de corupție și abuz de putere, Ministerul Sănătății a insistat ca negocierea să rămână un element-cheie în procesul de înregistrare a prețului la medicamente, argumentând că practica este frecvent aplicată și de alte state. Acum, Ministerul Sănătății se concentrează pe segmentul de medicamente compensate, pentru a nu admite scumpirea prețurilor, iar elementul-cheie este și în acest caz negocierea directă pentru un spectru mai larg de medicamente.
Notă: Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Democrație participativă pentru drepturi și echitate în sănătate”, desfășurat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod special poziția finanțatorului, Fundața Soros-Moldova.
Tag: #EXPRIMĂ-ȚI PĂREREA DESPRE DREPTUL ȘI ECHITATEA ÎN SĂNĂTATE
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
„Fiica mea era sfârtecată toată. Avea două stome și la mijlo ...
06 decembrie, 2022, 13:42
REPORTAJ//Lucrătoarele sexului în Moldova. Marina: „Clienții ...
07 februarie, 2023, 16:18
O moldoveancă a donat corneea ochilor fiului ei, care a sufe ...
17 martie, 2023, 14:54
„Luați-vă mortul acasă”. Povestea sfâșietoare a unei familii ...
12 aprilie, 2023, 21:47
O mama, originară din Republica Moldova, a acceptat să donez ...
28 februarie, 2023, 13:41
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi3,85 %