Vaccinăm, dar cât, unde, cu cine și cu ce bani? Ce prevede Planul național de vaccinare al Moldovei împotriva Covid-19. Comparație cu strategia României
Irina Papuc
12 ianuarie, 2021, 17:30
Vizualizări: 3324
La nici două săptămâni după ce președintele României Klaus Iohannis a declarat la Chișinău că va trimite echipe de experți care să ajute la elaborarea strategiei de vaccinare, autoritățile din Sănătate au și pus ultimul punct din document și l-au făcut public. Aflăm astfel, că primele vaccinuri vor ajunge în februarie, cine vor fi vaccinați primii, dar alte informații esențiale lipsesc.
De exemplu, nu știm ce capacitate de forță umană va fi implicată în procesul de vaccinare, de unde vor fi detașați acești oameni, de ce nu vom avea un registru electronic al persoanelor vaccinate, cum sunt dotate centrele de vaccinare cu medicație pentru eventuale reacții adverse severe.
La prima vedere, strategia publicată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pare să fie mai consistentă decât cea a României, având cu câteva pagini mai mult. Construcția strategiilor este însă destul de apropiată. România a aprobat strategia sa pe 4 decembrie, dar Republica Moldova a făcut-o publică pe 11 ianuarie.
Astfel, în timp ce România a început campania de vaccinare pe 27 decembrie, odată cu majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, în Republica Moldova vaccinarea va începe cel mai probabil peste o lună. Statul român a anunțat astăzi că a primit a patra șansă de vaccinuri de 450.000 de doze. Până acum s-au vaccinat peste 134.000 de mii de persoane, deși cu mult mai greu decât țintele stabilite. Tot astăzi, România a anunțat că din 15 ianuarie începe a doua etapa de vaccinare, pentru grupurile de risc și pentru angajații din serviciile esențiale.
Un posibil avantaj al începerii imunizării cu întârziere ar putea fi disponibilitatea mai largă a vaccinurilor anti-Covid. Mai exact, primul vaccin aprobat la nivelul întregii Uniunii Europene a fost cel dezvoltat de BioNTech și Pzifer, pe data de 21 decembrie. Pe 6 ianuarie Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat aprobarea la nivelul UE a celui de-al doilea vaccin, dezvoltat de Moderna. Astăzi EMA a anunțat că AstraZeneca a trimis aplicația de evaluare pentru vaccinul său, ceea ce înseamnă că în cel mai scurt timp vom avea al treilea vaccin pe piața UE. De altfel, vaccinul creat de AstraZeneca pare să fie și cel mai accesibil la preț, conform rapoartelor anterioare.
Etapele de vaccinare
Republica Moldova și-a propus ca în prima etapă de vaccinare să imunizeze până la 10% din populația de pe ambele maluri ale Nistrului. Primii care vor primi serul sunt angajații din domeniul sănătății, structurilor de forță și din azilurile de bătrâni. A doua etapă ar urma să cuprindă până la 20% din populație și va fi axată pe grupurile de risc. A treia etapă ar urma să cuprindă aproximativ 50% din populația generală, indiferent de vârstă. Autoritățile nu menționează câte luni cuprind cele trei perioade de vaccinare.
Autoritățile din România care, de altfel, au promis o donație de până la 200.000 de doze de vaccin, și-au propus să imunizeze aproximativ 70 la sută din populație în primele 6 luni, adică aproximativ 13 milioane de români.
În Republica Moldova numai 30% din populație vor să se vaccineze
Potrivit rezultatele celui de-al treilea studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova realizat în noiembrie 2020 (Behavioural insights on COVID-19 in The Republic of Moldova - Monitoring knowledge, risk perceptions, preventive behaviours and trust to inform pandemic outbreak response, November 2020) – vaccinul anti-COVID-19 este acceptat de circa 31 % din respondenți. În acest context, 70% dintre respondenți sunt îngrijorați de siguranța vaccinării și doresc asigurarea că vaccinul a fost utilizat de mult timp fără efecte secundare pentru a-l accepta. Iar fiecare a patra persoană adultă (24%) nu crede că noul coronavirus SARS-CoV-2 este real sau nu este sigură că acesta există. În aceste condiți, avem un Plan național de vaccinare, dar nu și un plan de comunicare pentru explicarea beneficiilor vaccinurilor și reducerea ratelor de refuz. Un astfel de plan de comunicare abia urmează să fie realizat.
Cum vor fi livrate vaccinurile
Având în vedere că vaccinul produs de Pfizer și BioNTech are nevoie de condiții speciale de păstrare, autoritățile ne anunță că a fost evaluată situația privind asigurarea cu frigidere pentru păstrarea lanțului frig la toate nivelurile.
„Astfel, în toate instituțiile medico-sanitare există condiții de păstrare pentru vaccin la temperatura +2+8°C, Centrele de Sănătate Publică dețin congelatoare care asigură temperatura de -20° C, iar Agenția Națională pentru Sănătate Publică are în dotare un congelator cu capacitatea de a depozita 100 mii doze de vaccin la temperatura de -70° C”.
Autoritatea în Sănătate mai anunță că în cadrul Mecanismului de răspuns la COVID-19, finanțat de Fondul Global, a fost solicitată achiziționarea a 4 congelatoare: 2 cu regim de temperatură -20 C și 2 unități cu regim -70 C, care urmează să fie livrate până la 31 ianuarie. Totodată, strategia prevede că vaccinul de la Pfizer, care necesită cea mai sofisticată logistică de păstrare, nu va fi livrat în unitățile medicale din raioane, acesta se va regăsi numai la ANSP.
Întrebări fără răspuns: cine va realiza imunizarea?
Spre deosebire de strategia autorităților române, MSMPS nu-și pune problema identificării resurselor umane implicate în procesul de imunizare, or Republica Moldova se confruntă cu o scădere gravă a personalului medical, iar mulți medici de familie deja sunt depășiți de situație, fiind nevoiți să gestioneze pacienții care se tratează la domiciliu. Planul național prevede că acești lucrători medicali, oricâți or fi ei, vor fi instruiți cu privire la imunizare. Nu este clar cine sunt ei, de unde vor fi detașați, vor fi suplimentar remunerați sau nu. Nu este clar câte centre de vaccinare vor funcționa și în ce măsură vor fi dotate cu medicație pentru cazurile de reacții adverse rare, dar grave, cum ar fi șocul anafilactic.
Și aici este important de menționat următorul lucru: Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății din România a anunțat o ordonanță de urgență care să prevadă că lucrătorii medicali implicați în vaccinare vor fi plătiți cu 100 de lei pe oră, tocmai pentru a asigura suficient personal pentru cea mai mare strategie de vaccinare a României. Decizia însă a fost criticată și de experți care au atenționat ministrul că o astfel de remunerare ar putea fi interpretată greșit și va duce la scăderea credibilității lucrătorilor medicali. Conform Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 vor fi funcționale până la sfârșitul acestei luni aproximativ 1.766 puncte de vaccinare.
Datele despre vaccinați, unde?
În România funcționează un Registru Electronic Național de Vaccinare, care include un modul de vaccinare, care permite introducerea datelor despre persoanele care se vaccinează împotriva COVID 19 și despre vaccinul administrat, respectiv tipul de vaccin administrat, produsul, lotul, data vaccinării. Programarea pentru vaccin se face electronic, la fel și pentru lucrătorii medicali. Sistemul nu lucrează la nivelul așteptărilor, există decalaje mari dintre orele programate și cele în care imunizarea la propriu-zis este realizată. Un registru național însă asigură cumularea și analizarea datelor în timp real despre vaccinare.
În Republica Moldova nu se vorbește despre vreun registru electronic, astfel că nu este clar unde vor fi stocate datele despre vaccinare. Conform Planului Național, informația despre vaccinare va fi raportată în sistemul de sănătate „utilizând un mix de instrumente digitale (SIA) și pe suport de hârtie (formulare statistice). Datele vor fi raportate de la IMS către CSP, ulterior către nivelul național”. Problema este că SIA AMP nu funcționează, iar medicii de familie încă sunt nevoiți să completeze formulare pe hârtie.
Raportarea reacțiilor adverse: cine va examina reacțiile adverse în Republica Moldova
În România, sistemul de raportare a reacțiilor adverse funcționează la fel ca în întreaga Uniune Europeană, conform recomandărilor EMA. Pentru a îmbunătăți raportarea, ar urma să existe fișe de raportare specifică vaccinării împotriva COVID 19 și un ghid cu întrebări și răspunsuri
pentru pacienți. Raportarea reacțiilor adverse este obligatorie. Monitorizarea se va realiza pe termen scurt – primele 30 de zile, iar pe termen mai lung – în funcție de recomandările EMA și ale producătorilor. Rapoartele privind reacțiile adverse urmează a fi evaluate de EMA prin Comitetul de farmacovigilență pentru evaluarea riscului (PRAC), în cadrul Proiectul ACCESS (vACcine Covid-19 monitoring readinESS).
În Republica Moldova există din noiembrie un ordin cu privire la „funcționarea sistemului de evaluare a cauzalității și clasificare a evenimentelor adverse post-imunizare (EAPI)”. Raportarea reacțiilor adverse urmează să se realizeze după mecanismul explicat în ordin. Fiecare reacție adversă va fi analizată și apoi clasificată de un comisie formată din 11 membri, printre care un pediatru, neuropediatru, epidemiolog și un specialist în farmacovigilență. Problema este că acest grup se va întruni din contul orelor de muncă de la serviciul de bază și nu va fi remunerat suplimentar.
Ce se întâmplă cu stocurile neutilizate sau dozele pierdute?
Astăzi, Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 a anunțat că au fost irosite deja 200 de doze din mai multe motive, spargeri de fiole sau irosirea dozelor din cauza celor care nu s-au mai prezentat pentru administrarea serului. Aceste aspecte sunt prevăzute în strategia din România, deși vag, în timp ce în strategia din Republica Moldova lipsesc.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,57 %