În timp ce unii, din solidaritate cu cei din prima linie, donau măști, viziere și dezinfectanți, alții „vânau” reglementări speciale de achiziții de către stat pentru combaterea COVID-19.

În luna iunie 2020, Sănătate INFO a prezentat, în cadrul investigației jurnalistice: „Măști anti-COVIDpentru medici - doar muștele nu trec prin ele”, un caz de achiziționare a măștilor pentru medici prin contracte de mică valoare.

Reglementările speciale, pregătite, se pare, cu destinație exactă, de către autorutăți, nu s-au lăsat mult așteptate. COVID a șubrezit și mai mult sistemul de achiziții și așa putred din Republica Moldova. Vigilența societății civile a scăzut în timp ce „porțile” achizițiilor opace, imposibil de contestat, s-au deschis larg.

Încă în ianuarie 2020, când nu era nici vorbă de COVID-19, a putut fi observată tentația Ministerului Sănătății de a deschide „cutia Pandorei” în domeniul achizițiilor în sănătate. Încă atunci apăruse un proiect care permitea spitalelor să-și procure singure medicamente și articole medicale ocolind procedura firească prin Centrul de Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS – structură prin intermediul căreia sunt procurate toate medicamentele și echipamentele pentru întregul sistem medical).

Apoi, în perioada stării de urgență, prin dispozițiile Comisiei pentru Situații Eexcepționale - CAPCS şi instituțiile medico-sanitare publice au obținut dreptul de a semna contracte pentru achiziționarea medicamentelor şi dispozitivelor medicale, necesare pentru prevenirea şi combaterea COVID-19, evitând organizarea licitațiilor.

Ca să înțelegem mai bine tentațiile și proporțiile fenomenului în condițiile unei piețe monopolizate a achiziţiilor de medicamente şi dispozitive medicale, vom menționa doar că, „pentru combaterea COVID-19”, numai în perioada 17 martie - 15 mai 2020 au fost semnate contracte în valoare totală de 82.2 milioane lei (conform datelor CAPCS şi Agenției Achiziții Publice). Asta în timp ce valoarea totală a contractelor de achiziții pentru livrare de medicamente şi dispozitive medicale, atribuite urmare a desfăşurării procedurilor de achiziții publice, a constituit 166.1 milioane lei.

La 10.07.2020, deja în plină pandemie, a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 494 din 08.07.2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire laachizițiile publice necesare pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19 – document ce oferă un câmp larg de manevră instituțiilor publice din domeniul sănătății și crește esențial valoarea achizițiilor prin așa-numitele contracte de „mică valoare”. Mai exact, prin derogare de la Hotărârea Nr. 665 din 27.05.2016 (care stabilește că valoarea achizițiilor de mică valoare, fără TVA, nu depășește 80 000 lei pentru bunuri şi servicii şi 100 000 lei pentru lucrări), Guverul a dat mână liberă pentru achiziții „de mică valoare” de 800 000 de lei (fără TVA) pentru bunuri și servicii și de 2 000 000 de lei pentru lucrări.

Sursa: CPR.MD

De asemenea, prin Hotărârea nr. 494, au fost stabilite termene reduse pentru desfășurarea procedurilor de achiziții publice, inclusiv termene reduse de depunere a contestațiilor la Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), iar autoritatea contractantă a obținut dreptul de a atribui contracte de achiziții publice de bunuri, lucrări și servicii prin utilizarea procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Ce riscuri generează opacitatea procedurilor de achiziții în aceste condiții - ne-a spus economista IDIS „Viitorul”, Diana Enachi.

În opinia Olgăi Diaconu, coordonatorul proiectului AGER „Banii publici sunt și banii mei”, Regulamentul aprobat prin Hotărârea 494 este unul ambiguu, fără delimitări clare a achizițiilor publice necesare pentru prevenirea și controlul infecției COVID-19: „nu ne putem da seama dacă acest regulament vizează doar achizițiile de medicamente, echipamente, dispozitive sau servicii și lucrări necesare instituțiilor medicale pentru combaterea și/sau tratarea infecției sau și alte tipuri de achiziții. Nu este exclus că unele autorități contractante ar putea încerca să justifice achizițiile de autoturisme sau de lucrări de reparații găsind anumite legături improprii cu prevenirea infecției COVID-19”, susține Diaconu. 

În plus, potrivit ei, „apare un risc sporit de fraudare a procedurilor de achiziții publice, în special în contextul
constatărilor din raportul de activitate al Agenției Achiziții Publice pentru semestrul I, care scoate în evidență un nivel foarte scăzut de conformare din partea autorităților contractante – risc accentuat și de lipsa unor mecanisme eficiente
de remediere și sancționare a abaterilor de la prevederile legale”.

Potrivit Raportului de activitate al AAP pentru semestrul I al anului curent , în primele 6 luni ale anului, Agenția a
întocmit 366 de rapoarte de monitorizare individuale pentru procedurile de achiziții publice cu abateri de la legislație
și încălcarea principiilor achizițiilor publice. Rapoartele au însă, doar caracter de recomandare și sunt, de cele mai
multe ori, neglijate atât de instituțiile de drept, cât și de autoritățile contractante.

Deși Codul Contravențional stabilește sancțiuni pentru încălcarea legislației în achizițiile publice, aplicarea acestor sancțiuni este imposibilă, deoarece Parlamentul a omis să numească autoritatea competentă să constate și să sancționeze încălcările constatate.

Un apel disperat al AAP sugerează că autoritățile contractante,, prin metoda achizițiilor de mică valoare „pentru prevenirea, diminuarea și lichidarea consecințelor pandemiei de coronavirus”, nu se grăbesc deloc să raporteze aceste tranzacții. La 10.07.2020, AAP a publicat un comunicat în care atenționează asupra necesității raportării acestor contracte. Apoi, peste 13 zile, la 23.07.2020 a publicat un comunicat repetat în acest sens, semn că primul a fost ignorat.

Experții CPR au analizat procesul de achiziții pentru combaterea COVID-19 și au constatat că evitarea licitațiilor a devenit „sport național” în perioada pandemiei în Republica Moldova. Deși se referă doar la perioada 17 martie - 15 mai, analiza evidențiază și o neglijare evidentă a pandemiei de către autorități în faza inițială.

Bunăoară, valoarea totală a contractelor de achiziții publice pentru bunuri şi servicii necesare pentru combaterea COVID-19 a constituit aproximativ 10.9% din valoarea totală a contractelor de achiziții semnate în perioada stării de urgentă sau de 2,5 ori mai puțin decât (de exemplu) pentru drumuri sau de 2 ori mai puțin decât pentru achiziții de lucrări de construcții şi reparații în special a parcurilor și construcția havuzurilor.

În opinia experților, coronacriza generată de COVID-19 a complicat mult situația din sistemul achizițiilor publice. Ei evidențiază în special trei cele mai afectate segmente: lipsa de transparență în achizițiile pentru necesitățile sistemului medical, utilizarea abuzivă a procedurii de negociere fără publicare și lipsa controlului în utilizarea resurselor publice.

În legătură cu aceasta, 24 de ONG-uri au cerut autorităților, prin intermediul unui apel public, să respecte principiile de transparență și eficiență în utilizarea banilor publici în condițiile pandemiei și consecințelor prognozate ale COVID-19. Între altele, organizațiile semnatare recomandă autorităților să evite intermediarii locali și să achiziționeze echipamente direct de la furnizorii străini, pentru a beneficia de „prețuri de la furnizor”. De asemenea, societatea civilă a cerut autorităților să suspende achizițiile publice care nu sunt prioritare în contextul pandemiei.

Republica Moldova, cea mai săracă țară din Europa, irosește momentan bani pentru întreținerea a două sisteme informaţionale de achiziţii publice. Niciunul nu acoperă însă întregul ciclu de achiziţii – Mtender (în care au fost investite 1,2 milioane de euro) și (cel vechi) SIA RSAP. Ciudat este că în 2019, în a 6-sea lună de la lansarea noului sistem electronic de achiziţii publice MTender, deputații au intervenit cu Legea nr.23 din11.03.2019  și au resuscitat sistemul vechi poreclit „moral depășit” pe pagina web a Ministerului Finanțelor. Și mai ciudat este că aleșii poporului au transferat toate achizițiile publice centralizate de medicamente şi dispozitive medicale anume pe acest sistem depășit. Oare de ce?

Acest material apare cu sprijinul Departamentului Buna Guvernare al Fundației Soros Moldova. Informațiile prezentate în această publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat poziția Fundației.