Cercetarea a fost prezentată public la finele lui 2018 și a fost efectuată de către savanții Universității Friedrich-Schiller din Jena, Germania, la comanda Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Aceasta a cuprins 51 de state din Europa de Vest, Est și Asia Centrală, iar oamenii de știință au analizat perioada dintre anii 1990-2016, scrie springer.com.

Cercetătorii au reușit să realizeze un rating al țărilor cu cel mai înalt nivel de mortalitate provocat de alimentația incorectă. Primele 10 locuri în top sunt ocupate de țări din fosta URSS.

Astfel, prima în topul cu cea mai înaltă rată a mortalității cardio-vasculare, cauzată de alimentația incorectă este Uzbekistan. La 100 de mii populație revin 394 de decese. În fiecare an, în această țară, din cauza bolilor cardio-vasculare și a alimentației incorecte mor 65 de mii de oameni.

Pe locul 2 în top se situează Turkmenistan cu 376 de decese la 100 de mii de locuitori. Apoi Kârgâzstan – cu 350, Ucraina – cu 349, Moldova – cu 328, Azerbaijan – cu 319, Belarus – cu 313, Tadjikistan – cu 310, Kazahstan – cu 306 și Rusia – cu 291.

În Moldova, în 2016, 14.746 de oameni au decedat din cauza maladiilor cardio-vasculare dezvoltate de alimentația incorectă. Acestea reprezintă 34 la sută din totalul deceselor provocate de bolile cardio-vasculare.

Autorii cercetării afirmă că locuitorii acestor țări suferă de afecțiuni cardio-vasculare, maladiile fiind provocate, în special, de consumul excesiv de sare și de consumul redus de legume, nuci și de cereale integrale.

Situația este mult mai bună în țările din Europa de Vest, în comparație cu cele din Asia și Europa Centrală. Singura țară din Vest, unde în 2016 mai mult de 100 de mii de oameni au decedat din cauza maladiilor asociate cu alimentația incorectă, este Germania.

Cel mai bine, potrivit rezultatelor studiului, se alimentează locuitorii din Spania, Israel și Franța. În aceste țări, rata mortalității provocate de alimentația incorectă variază între 43-46 de oameni la 100 de mii populație.

Cercetătorii afirmă că o dietă echilibrată poate preveni unul din cinci decese premature.

Potrivit analizei, numărul deceselor atribuite bolilor cardiovasculare a crescut de la 12,3 milioane în 1990 la peste 17,6 milioane – în 2016. Pe lângă factorii ce țin de stilul de viață, inactivitatea fizică, fumatul și abuzul de alcool, o alimentație incorectă reprezintă un risc major pentru apariția unor maladii cardiovasculare.

Potrivit studiului Global Burden of Disease Study (GBD), în 2016, peste 9,1 milioane de decese premature cauzate de bolile cardiovasculare, înregistrate la nivel mondial, au avut loc din cauza alimentației incorecte. Acestea reprezentau 52% din totalul deceselor legate de bolile cardio-vasculare, în anul 2016.

În 2016, doar în regiunea europeană a OMS, peste 2 milioane de oameni au murit de maladii cardio-vasculare, asociate cu alimentația cu conținut excesiv de sare și consum redus de legume. Cifra reprezintă peste 22% dintre cele peste 49% de decesele cauzate de bolile inimii.

În ceea ce privește maladiile cardio-vasculare specifice, 1,76 milioane de decese au fost cauzate de boala cardiacă ischemică, urmată de accidentul vascular cerebral ischemic (175,202 decese) și accidentul vascular cerebral hemoragic (132,749 decese).

Prin urmare, spun cercetătorii, scopul acestui studiu este de a descrie statutul deceselor cardiovasculare, care pot fi atribuite riscurilor alimentare naționale,  revizuirea tendințelor mortalității din ultimii 26 de ani, cu un accent deosebit pe perioada cuprinsă între 2010 și 2016 și discutarea unor posibilele opțiuni de politici, care vor pune accent pe povara unor tipuri de maladii cardio-vasculare ce au legătură cu regimul alimentar.

Bolile inimii care pot fi dezvoltate din cauza alimentației incorecte

De altfel, cercetătorii au analizat 15 factori de risc alimentar care pot provoca maladii cardio-vasculare. 12 dintre aceștia sunt consideranți relevanți pentru dezvoltarea acestora.

Bolile analizate de către cercetători și care pot fi dezvoltare dacă ne alimentăm greșit sunt următoarele: anevrism aortic, fibrilație atrială și flutter, cardiomiopatie și miocardită, endocardită, accident vascular cerebral hemoragic, boli cardiace hipertensive, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral ischemic, boală vasculară periferică, boli cardiace reumatice și alte boli cardiovasculare și circulatorii.

Cercetătorii spun că deși rata mortalității standard a scăzut în ultimii 26 de ani, numărul absolut de decese cardiovasculare legate de regimul alimentar a crescut între 2010-2016 cu 25,600 de mii de decese în Europa de Vest și cu 4.300 de decese în Asia Centrală. În 2016, aproximativ 601 mii de decese sau 28,6% din totalul deceselor asociate alimentației incorecte cu bolile cardio-vasculare, au apărut la adulții mai tineri de 70 de ani.