Conform legii, CNAM întocmește Raportul anual privind executarea FAOAM și îl prezintă Guvernului, iar ulterior Parlamentului spre aprobare. Raportul a fost finalizat, iar auditorii Curții de Conturi, la rândul lor, și-au dorit să obțină o asigurare rezonabilă cu privire la măsura în care raportul Guvernului privind executarea FAOAM în anul bugetar încheiat (2017), în ansamblu, nu conține denaturări semnificative ca urmare a fraudei sau erorii. Totodată, Curtea de Conturi vrea să furnizeze Legislativului, în baza auditului desfășurat, o declarație de asigurare cu privire la faptul că acest raport este corect.

Auditorii nu au putut evalua servicii de miliarde de lei

Rezultatele auditului arată că neregulile depistate de experți sunt evidente. Una dintre ele este faptul că CNAM a limitat auditorii să se expună și să evalueze volumele de servicii prestate populației contractate pentru asistența medicală primară, urgentă prespitalicească și de ambulatoriu în valoare de 2,8 miliarde de lei. De asemenea, Curtea de Conturi a constatat că CNAM a aplicat tarife în lipsa justificării corespunzătoare la achitarea serviciilor prestate în cadrul asistenței medicale spitalicești în valoare de 2,5 miliarde de lei.

*În replică, CNAM susține că nu a limitat pe nimeni. Pur și simplu, „auditorii nu au putut evalua serviciile acordate persoanelor concrete, deoarece metoda de finanțare pentru tipurile de asistență medicală enumerate este bazată pe plata per capita  raportată la populația înregistrată”. Cităm declarațiile raportorului Ina Baciu din ședința din 25 mai, Curtea de Conturi: 

„(...) Aspectele abordate care au stat la baza exprimării opiniei cu rezerve țin de: limitarea auditorului în expunerea și evaluarea volumelor serviciilor prestate populației contractate de Companie, în cadrul asistenței medicale primare, urgente prespitalicești și de ambulatoriu în valoare de 2,8 miliarde de lei sau circa 46 procente din fondul de bază. Acest fapt a fost generat de lipsa de corelare a datelor contractate cu cele raportate de instituțiile medico-sanitare, în final neasigurând interconexiunea datelor din sistemele informaționale existente. (...) Concomitent, ca rezultat al lipsei interconectării SIA AMP cu SI Registrul persoanelor înregistrate la medicul de familie din cadrul instituției medicale ce prestează servicii de asistență medicală primară, auditorul nu a avut posibilitatea de a se asigura în justificarea deservirii categoriilor de persoane stabilite în contract.

CNAM a dat bani unui privat neacreditat și nu a înregistrat venituri de 3,4 miliarde de lei

În același timp, auditorii au avut rezerve privind funcționarea necorespunzătoare a sistemului informațional automatizat „Medicamente Compensate”. Aceștia au argumentat deficiența respectivă prin faptul că unii „factori” nu asigură pe deplin posibilitatea de evaluare a justificării cheltuielilor la acest capitol, în valoare de 1,1 milioane lei. În aceeași ordine de idei, admiterea contractării neregulamentare a unei instituții medicale nou create pentru prestarea asistenței medicale primare și prezența indicilor de fraudă, precum și neînregistrarea și neraportarea veniturilor calculate - sunt alte două activități negative ale CNAM. În primul caz, e vorba despre contractarea unei instituții medicale în lipsa certificatului de acreditare – 675.000 lei, dintre care se suspectează o fraudă în sumă de 500.000 lei. În cel de-al doilea caz – nerespectarea principiilor contabilității – verdictul Curții de Conturi este unul ferm: CNAM nu a înregistrat venituri de **3,4 de miliarde de lei, iar la 31 decembrie 2017 nu a înregistrat restanțe în sumă de 46 de milioane de lei. 

În replică, CNAM susține următoarele: „Cu referire la cele 3,4 miliarde de lei, precizăm că CNAM înregistrează doar veniturile încasate în fondurile AOAM, dar nu cele calculate de agenții economici care achită prime în formă de contribuție procentuală și care sunt generalizate de Serviciul Fiscal de Stat. Concomitent, atragem atenția că sumele calculate de agenții economici se modifică permanent ca urmare a verificărilor efectuate de către FISC asupra corectitudinii calculării acestora”.

Înregistrări eronate, în sistemul informațional

Revenind la funcționarea necorespunzătoare a sistemului informațional automatizat (SIA) „Medicamente Compensate”, menționăm că auditorii au explicat amănunțit neregulile care au dus la cheltuieli nejustificate de peste un milion de lei:

- 68 de rețete cu valoarea de 5.200 lei au fost înregistrate după o singură persoană cu cod numeric personal format din 13 zerouri;

- 534 de rețete cu valoarea de 49.400 lei au fost completate greșit;

- 4.606 rețete au fost eliberate, indicându-se vârste diferite pentru unul și același CNP la înregistrarea eliberării medicamentelor compensate pacienților;

-1.243 de rețete cu valoarea de 210.400 lei au fost eliberate fără ca numele și prenumele beneficiarului de medicamente compensate înregistrate în SIA să corespundă cu CNP-urile lor;

- 352 de rețete cu valoarea de 53.400 lei au fost eliberate pentru una și aceeași persoană, dar care într-o fișă avea mai puțin de 18 ani, în altele - peste 18 ani.

Servicii neachitate, în valoare de 120 de milioane de lei

În final, Curtea de Conturi a avut și câteva comentarii privind managementul financiar și control al CNAM. Experții au constatat că cei care conduc instituția asigură o funcționalitate redusă a controalelor interne la mai multe capitole. În primul rând, este vorba despre abordarea față de instituțiile medicale nou create și contractate. Gestionarea mijloacelor destinate medicamentelor compensate, gestionarea sistemului informaționale, a mijloacelor destinate fondului măsurilor de profilaxie ș ia fondului de dezvoltare, precum și identificarea și documentarea riscurilor financiare, operaționale și cele de fraudă și corupție pentru a putea fi stăpânite - sunt alte măsuri cerute de Curte.

Surprinzător, dar în comunicatul remis presei Curtea de Conturi nu pare îngrijorată de ceea ce a identificat în timpul auditului. „Auditul a constatat că Raportul Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul bugetar încheiat 2017 oferă, cu excepția aspectelor ce au determinat exprimarea opiniei cu rezerve, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă, corectă și deplină”, a transmis instituția.

CNAM gestionează un buget de aproape 6 miliarde de lei. Veniturile instituției sunt asigurate, în proporție de 56,6% de către fiecare angajat și angajator din țară care achită contribuții procentuale la bugetul asigurărilor medicale. O altă parte, de 40,4%, sunt transferuri de la bugetul de stat pentru persoanele asigurate de Guvern. Persoanele care își cumpără de sine stătător polița de asigurare contribuie cu 1,7% la veniturile Companiei.

Dumitru Parfentiev, director general CNAM:

„Referitor la medicamente compensate, vreau să spun că anul trecut au fost cazuri când în sistemul informativ au fost cazuri când s-au introdus 13 zerouri, în loc de IDNP. A fost o eroare generată de factori umani, de către medic sau de către farmacist. Respectiv, au fost introduse filtre în sistem informațional care să nu permită introducerea a13 zerouri. Toate rețele au fost prescrise corect, iar pacientul a confirmat prin semnătură. Deci, acele sume nu pot calificate ca prejudicii. Lucrăm acum asupra altor filtre. Contractarea prestatorului privat despre care s-a menționat în raport s-a făcut în conformitate cu actele în vigoare. Prestatorul avea licență. Instituția scutește pacienții de a face o distanță suplimentară de 7 kilometri. Referitor la sumă - am prezentat documente confirmative că 500 de mii de lei au fost dezafectate pe motiv că cheltuielile au fost făcute înaintea semnării contractului, adică înainte prestării serviciului respectiv”.

* CNAM a venit cu o reacție ulterioară din care susține că nu a limitat auditorii în acțiunile lor

** CNAM susține că informația prezentată de Curtea de Conturi nu este relevantă