Riscul de corupție activă și pasivă, detectată cel mai des în proiectele actelor normative din Sănătate
Irina Papuc
13 octombrie, 2021, 13:12
Vizualizări: 2386
Sănătatea se numără printre domeniile în care riscurile de corupție pasivă și activă din actele normative s-au depistat cel mai des în ultimii doi ani. Pandemia a agravat situația și mai mult. Majoritatea proiectelor de legi și hotărâri de Guvern care au vizat situația pandemică, au conținut riscuri de corupție. Acestea se referă la licitațiile publice pentru bunuri și echipamente medicale și de protecție în spitale, dar și prevederi ambigue cu privire la testare.
Despre aceasta se menționează în studiul „Expertiza anticorupție 2019-2020. Eficiență, costuri, impact”, realizat de Lilia Ioniță și Tatiana Savva, în cadrul unui proiect al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Studiul a analizat impactul expertizei anticorupție pe parcursul a 2 ani: 2019-2020 și este al treilea în acest format. Studiul a analizat, în principal, fenomenul promovării prin proiectele actelor normative a intereselor particulare, private sau/și corporatiste în detrimentul interesului public, dar și modul în care rapoartele de expertiză anticorupție ale CNA pot contribui la stoparea promovării intereselor ce pot provoca prejudicii. De asemenea, studiul prezintă și evaluarea costului prejudiciilor cauzate prin proiectele actelor normative calificate drept promotoare de interese.
Autoarele studiului au observat că pentru anii 2019-2020, în special fiind vorba de anul 2020, s-a atestat o creșterea semnificativă - de trei ori - a proiectelor promovate în Domeniul „Muncă, asigurare socială, ocrotirea sănătății și familiei”, acest lucru fiind specific anului 2020, un an pandemic, dar și faptului că domeniul social este în topul preocupărilor normative mai mult în preajma alegerilor.
Ioniță și Savva au subliniat că în studiile precedente s-au atestat anumite ameliorări privitor la transmiterea spre expertiză a proiectelor HG, decalajul fiind nesemnificativ. Însă, urmărirea în dinamică pe parcursul a 5 ani (2016-2020), arată că disparitățile se amplifică. Astfel, în anul 2019 nu au fost transmise spre expertiză 100 (24%) proiecte pasibile de expertiză, iar în 2020 - 139 proiecte (30%). „O potențială explicație pentru aceste diferențe în 2020 ar fi necesitatea unor intervenții normative urgente/excepționale, dictate de situația pandemică, însă pentru anul 2019 nu pot fi identificate argumente plauzibile care ar justifica eludarea etapei de expertiză anticorupție, chiar dacă în acest an s-au produs mai multe metamorfoze la nivel de guvernare”, explică autoarele.
În studiu se menționează că majoritatea proiectelor nesupuse expertizei sunt inițiative ale Ministerului Finanțelor și ale Cancelariei de Stat. Dar și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale se numără printre instituțiile care au inițiat și promovat proiecte, fără a deține expertiza anticorupție.
Conform analiziei, metodologia de efectuare a expertizei anticorupție prevede că factori de risc sunt prevederile proiectului conținutul cărora poate genera, la aplicare, apariția riscurilor de corupție. În general, sunt identificați 37 factori de risc divizați în două categorii:
- factori de risc generați de limbajul defectuos al proiectului;
- factori de risc generați de lipsa în proiect a mecanismelor de prevenire a corupției.
În ceea ce privește domeniile în care s-au manifestat mai pregnant riscurile de corupție în 2020, Ioniță și Savva au concluzionat că în anul 2020 riscul coruperii pasive și coruperii active a fost detectat cel mai frecvent în proiectele actelor normative din domeniul IV „Educație, cultură, culte și mass-media” și domeniul V „Muncă, asigurare socială, ocrotirea sănătății și familiei”.
Pandemia și expertiza anticorupție
Perioada analizată de studiu a fost marcată de mai multe evenimente produse nu doar la nivel național, dar și în întreaga lume. Astfel, în 2019 în Republica Moldova s-au schimbat trei guverne și s-au constituit câteva majorități parlamentare. Aceste schimbări au influențat calitatea, eficiența și previzibilitatea actelor normative, inclusiv a intensității și activității de expertiză anticorupție, spun autoarele studiului.
Potrivit datelor CNA, în 2020 au fost supuse expertizei anticorupție - 15 proiecte de acte normative care au propus reglementări legate de subiectul COVID-19, fiind atestată următoarea distribuție din perspectiva domeniilor:
- Domeniul I: ”Justiție” 0
- Domeniul II: ”Economie” 2
- Domeniul III: ”Finanțe” 6
- Domeniul IV: ”Educație” 1
- Domeniul V: ”Social” 6
Majoritatea proiectelor - 80% - au fost propuse de deputați, iar restul au fost elaborate și promovate de Guvern, evidențiază studiul.
Potrivit Lilianei Ioniță și Tatianei Savva, expertiza anticorupție a proiectelor promovate pe segmentul instituirii măsurilor de reacție și protecție în legătură cu starea excepțională și starea de urgență în sănătatea publică a arătat că majoritatea proiectelor au conținut factori de risc. Astfel, în nouă din 15 proiecte expertizate s-au regăsit norme irealizabile, în opt proiecte au fost lacune de drept, în alte opt - procedurile administrative au fost ambigue, iar în trei proiecte - au conținut atribuții care admit derogări și interpretări abuzive.
„În mare parte factorii de risc enunțați au fost detectați în proiectele de legi promovate de deputații în Parlament. O atare situație este explicabilă prin faptul că ponderea cea mai mare a proiectelor a revenit deputaților (în special celor din opoziție), precum și de faptul că legiuitorii sunt mai optimiști și generoși la redactarea proiectelor de legi, în contrast cu Guvernul care vine cu o abordare mai tehnică și pragmatică”, au explicat autoarele.
Un capitol aparte în studiu a fost atribuit proiectelor legate de COVID sau de cele care făceau referire la efectele provocate de pandemie. De fapt, în perioada analizată majoritatea proiectelor de legi promovate au avut caracter de modificare a cadrului legislativ sau caracter de suport a unor grupe de beneficiari, care inevitabil se aflau în afara cadrului de control existent a finanțelor publice.
„În primul caz, a fost vorba de modificarea cadrului de efectuare a achizițiilor publice, cazuri în care CNA și-a exprimat îngrijorarea că contractele ar putea fi atribuite fără nicio licitație competitivă și în afara controlului public, atenționând Guvernul despre riscul ca banii contribuabililor ar putea fi cu ușurință irosiți pe echipamente supraevaluate sau servicii necorespunzătoare. În aceste condiții, au fost exprimate îngrijorări despre proiectele ce vizau accelerarea procedurii de achiziție, oportunitatea procurărilor prin negocieri directe, fără publicarea ofertelor etc.
Un alt tip de proiecte promovate în contextul pandemiei, au fost cele de suport a unor categorii de beneficiari, fie că a fost vorba de compensarea unor cheltuieli sau ale unor pierderi, în special pentru antreprenori. În ambele cazuri, deși CNA nu neagă importanța și urgența acestor măsuri, au fost identificate riscuri de corupție, dar, mai important, în lipsa unei argumentări economice, majoritatea proiectelor expertizate, nu ar fi fost posibil de implementat, doar ar fi contribuit la sarcina administrativă a guvernului”, au mai scrie Liliana Ioniță și Tatiana Savva, autoarele studiului.
Un exemplu este oferit în baza proiectului elaborat de Parlament pentru instituirea măsurilor de testare a persoanelor pentru identificarea virusului SARS-CoV-2. În nota informativă se menționează că proiectul este elaborat în vederea „întreprinderii de măsuri urgente în lupta cu SARS-CoV-2, care ar permite atât combaterea răspândirii masive a virusului, inclusiv și prin testarea obligatorie la intrarea/ieșirea din țară, măsură aplicată de multe stat din lume, cât și neadmiterea stopării activității agenților economici, întreprinderilor, etc.”. Prin proiect, care a fost în cele din urmă aprobat, se propunea ca plățile făcute de angajator pentru testarea angajaților pentru identificarea virusului SARS-CoV-2 să fie scutite complet de impozitul pe venit la nivel de salariat și angajator, scutirea să fie aplicată inclusiv în privința contribuțiilor sociale și medicale. La fel, se propunea acordarea dreptului angajatorului la deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea salariaților pentru identificarea virusului SARS-CoV-2. O altă propunere din proiect se referă la obligativitatea testării persoanelor care intră pe teritoriul Republicii Moldova.
Expertiza CNA a atras atenția că nota informativă nu face referință dacă promovarea proiectului este corelată cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal, precum și dacă există mijloace financiare disponibile a fi alocate în vederea implementării proiectului. Se amintește că în conținutul proiectului „au fost identificare unele norme care instituie ambiguități administrative în ceea ce privește procedura compensării angajatorului de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, impozitarea sau nu a cuantumului compensației, neclaritate în privința modalității de testare a persoanelor la punctele de trecere a frontierei de stat la intrarea în Republica Moldova, precum și în privința instituirii unei limite a testărilor angajaților de către angajator pentru a putea beneficia de facilitățile fiscale instituite prin proiect” etc.
În expertiză se mai spunea că nu este clar criteriul după care a fost stabilită perioada de 2 luni, precum și nu este clară procedura de monitorizare a respectării acestei perioade și a autorității competente. „La fel, nu este clar cine va asigura organizarea desfășurări prelevării și examinării testelor – autoritatea statului prin intermediul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică sau agenții economici. În acest sens, nu este clar cum are loc procedura de selectare a acestor agenți economici, selecție care trebuie să fie bazată pe principii transparente cu respectarea interesului public. Toate aceste ambiguități administrative vor permite interpretarea confuză a normei prin comiterea manifestărilor de corupție”.
În concluzie, evaluând costurile, experții au atras atenția că astfel de acte normative sunt cu imposibilitate de identificare a costurilor. „Aceste acte normative nu conțin elemente de cost în esența activităților sau costul activităților nu poate fi dedus din conținutul acestora, valoarea acesteia putând fi evaluată în cadrul unor exerciții mai mari. Astfel, menționăm că, potrivit proiectului, Compania Națională de Asigurări în Medicină urmează să compenseze angajatorilor câte 200 lei pentru persoană testată. În aceste condiții, nu se cunoaște dacă aceste mijloace sunt disponibile și vor putea fi alocate. Nu poate fi stabilită cu exactitate acoperirea financiară a proiectului, dar eventualele costuri ar putea varia 40 milioane lei și 173 milioane lei (dacă ar fi testați 867.3 mii persoane angajate în câmpul muncii)”.
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %