NEXT PANDEMIC: Ce este febra hemoragică Crimeea-Congo. Muscătura mortală a căpușei infectate
Irina Papuc
14 mai, 2021, 14:29
Vizualizări: 3144
În octombrie 2008, un măcelar în vârstă de 60 de ani a fost internat într-un spital rural din Al-fulah, sudul Sudanului, cu febră mare, frisoane și dureri de cap. În următoarele două zile, a dezvoltat diaree. Simptomele au continuat cu sângerări din nas și vărsături cu sânge. În cinci zile de la îmbolnăvire, era mort deja.
În spital, nu erau disponibile mănuși de protecție sau produse antiseptice și, la șase zile după internarea măcelarului, un asistent de sex masculin care îl îngrijise a dezvoltat simptome. Apoi s-a îmbolnăvit asistentul șef. Sora măcelarului a fost, de asemenea, internată cu sângerări vaginale abundente, iar apoi moașa care a examinat-o a început să prezinte aceleași simptome: febră mare, vărsături cu sânge și diaree sângeroasă. La fel s-a întâmplat și cu alte două rude care au ajutat la îngrijirea măcelarului; îmbrăcându-l, schimbându-i saltelele și cearșafurile, dormind lângă el în timp ce era în spital. Alți trei pacienți din spital au fost infectați și ei.
Din aceste zece persoane, cel puțin șase au murit (datele nu erau disponibile pentru trei dintre pacienți). Alte trei decese au avut loc în comunitate. Testele serice de sânge au relevat în cazul a 8 persoane că vinovatul a fost febra hemoragică Crimeea-Congo (CCHF).
Acest exemplu de focar este doar unul dintre numeroasele focare mici de CCHF care au avut loc în ultimii ani. Virusul care îl transmite este clasificat ca agent patogen de nivel 4 de biosecuritate, ceea ce înseamnă că provoacă frecvent infecții fatale la om și nu există un tratament eficient pentru acesta. Boala se transmite cel mai frecvent prin expunerea la animalele infectate, la carnea proaspăt măcelărită a acestora sau prin mușcătura unei căpușe infectate. Dispersia geografică din ce în ce mai răspândită a acestor paraziți este un motiv major de îngrijorare.
BOALĂ: FIBRĂ HEMORRAGICĂ CRIMEEA-CONGO
Unde circulă?
CCHF se găsește în Europa de Est - în special în țările din fostul bloc sovietic -, precum și în toată Marea Mediterană, în nord-vestul Chinei, Asia centrală, sudul Europei, Africa, Orientul Mijlociu și subcontinentul indian.
Amenințarea pandemică: Răspândirea geografică largă a căpușelor Hyalommamarginatum care poartă virusul CCHF și circulația lor persistentă, înseamnă că riscul de răspândire de la animale la oameni este ridicat. Factori precum schimbările climatice și mișcarea animalelor sau a animalelor sălbatice pot crește și mai mult răspândirea geografică a acestuia, virusul extinzându-și recent acoperirea din regiunea balcanică în Europa Centrală și de Vest.
NEXT PANDEMIC: Virusul Marburg omoară 9 din 10 infectați. Se numără printe cele mai letale virusuri din lume. Poate acest virus să provoace următoarea pandemie?
Virusul este transmis oamenilor prin mușcături de căpușe (în special căpușe Hyalomma, deși pot fi infectate și alte tipuri de căpușe) sau prin contactul cu sângele sau țesuturile animalelor infectate în timpul și imediat după sacrificare. Numeroase animale sălbatice și domestice pot transporta virusul, inclusiv bovine, capre, oi, iepuri și struți. Majoritatea cazurilor umane au apărut la persoane implicate în industria zootehnică, cum ar fi lucrătorii din agricultură sau abatoare și medicii veterinari. Cu toate acestea, odată infectați, oamenii îl pot transmite reciproc prin contactul cu sânge sau fluide corporale sau prin sterilizarea necorespunzătoare a echipamentelor medicale. Există, de asemenea, îngrijorarea că transmiterea aeriană poate apărea în unele cazuri.
Rata mortalității: 10-40%
Perioada de incubație: Simptomele se dezvoltă de obicei începând de la cinci până la șase zile după contactul cu sânge sau țesutul infectat. Iar maximum la 13 zile.
Simptome: Acestea sunt de obicei bruște la debut și includ dureri de cap, febră mare, vărsături, dureri articulare sau de stomac. Pe măsură ce boala progresează, oamenii tind să dezvolte zone mari de vânătăi severe, sângerări nazale abundente și sângerări necontrolate la locurile de injectare.
Diagnostic: Diferite teste de laborator pot fi utilizate pentru a diagnostica CCHF, dar o combinație de detectare a antigenului viral (captare antigen ELISA), secvențierea ARN virală (transcriptază inversă-PCR) și izolarea virusului din sângele sau țesuturile pacienților. Anticorpii împotriva virusului pot fi detectați ulterior în sângele supraviețuitorilor CCHF.
Există vaccinuri sau tratamente?
Tratamentul este în mare parte de susținere, concentrându-se pe înlocuirea sângelui pierdut și asigurând echilibrul corect al fluidelor și electroliților, precum și susținând respirația și funcția inimii și tratând orice infecții secundare, în timp ce pacientul se recuperează. Unele studii sugerează că medicamentul antiviral ribavirină poate fi un tratament eficient, dar dovezile pentru acest lucru nu sunt clare.
În prezent, nu există niciun vaccin autorizat pentru CCHF, în afară de Bulgaria, unde un vaccin inactivat, derivat din creier de șoareci, a fost administrat personalului militar încă din anii 1970. Cu toate acestea, nu au fost publicate studii de eficacitate. Alte vaccinuri sunt în curs de dezvoltare, inclusiv vaccinuri pentru oameni și animale.
CUM PUTEM EVITA RISCUL UNEI PANDEMII?
Prevenirea mușcăturilor de căpușe și contactul cu sângele animalelor și fluidelor corporale sunt principalele modalități de prevenire a cazurilor umane și, prin urmare, riscurile ca virusul să evolueze pentru a se transmite mai ușor printre oameni. Educarea lucrătorilor din domeniul sănătății cu privire la simptome și la necesitatea măsurilor adecvate de control a infecțiilor este, de asemenea, necesară pentru a reduce transmiterea de la om la om.
SURSA: GAVI
Tag: febra hemoragică Crimeea-Congo letalitate risc pandemie amenintare simptome diagnostic
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,57 %