Da, dar era o situație la care oamenii se așteptau...

Da, dar activitățile efectuate pe parcursul mai multor ani au fost îndreptate spre asigurarea unei continuități a administrației publice centrale, indiferent de situație. Și dacă anumite interese politice prevalează asupra unei continuități, care prevede până la urmă protecția securității, bunăstării și sănătății oamenilor, atunci ceva nu-i corect în societatea noastră.

De aceea, îndemnul în situația respectivă e să se găsească capacități pentru a asigura continuitatea gestionării acestei pandemii și a acestei situații deloc ușoare prin care trece sistemul de sănătate. Indiscutabil, fiecare element al sistemului de sănătate trebuie să-și continue să-și îndeplinească obligațiile și trebuie să se evite, sub orice formă, acest eminent vacuum decizional.

Cât de repede ar trebui să se miște lucrurile?

Noi nu avem dreptul să pierdem nicio secundă în plus, fiindcă orice secundă înseamnă o potențială viață omenească pierdută. Și asta nu e patos, ci realitate. Noi suntem în situația în care zilnic avem câte 25 de decese din cauza Covid19. Imaginați-vă cât mai sunt în afara lui, pentru că celelalte boli nimeni nu le-a anulat. Vă dați seama că dacă cineva pune mai sus de acest lucru interesele politice sau interese de alt gen, atunci nu înțeleg care ar fi rostul structurilor de genul administrației publice centrale. Este linia roșie morală, care nu trebuie trecută. Toți actorii care procedează într-un fel sau altul, și cei care pleacă, și cei care vin, toată clasa politică poartă responsabilitatea majoră pentru aceste vieți.

Ministerul Sănătății a fost practic decapitat. Nu e singurul, e adevărat, dar e un minister care are cea mai mare responsabilitatea pentru a ține sub control această pandemie și nu doar pe ea. Există oameni din interiorul lui, care ar putea fi numiți în funcții cheie pentru a gestiona lucrurile?

Dacă e să comparăm Ministerul Sănătății de azi cu cel de acum 10 ani, atunci are capacități de două ori mai reduse. În plus, este și o instituție enormă, care e nevoită să gestioneze două domenii importante, dar foarte problematice. De aceea, cred că una dintre prioritățile de bază ar trebui să fie separarea acestui minister de cel social. Abia când vor fi condiții propice, adecvate se poate reveni la ideea comasării. E important să fie divizat pentru a putea realiza mult-doritele și, din păcate, nerealizatele reforme din domeniu.

Cum ar trebui să fie viitorul ministru al Sănătății?

Ar trebui să fie o persoană, care cunoaște foarte bine domeniul sănătății și să fie cunoscut de domeniul sănătății. Trebuie să fie o persoană, care să-și asume această perioadă deloc ușoară și care să vină foarte rapid cu o echipă întreagă. Nu trebuie să contăm doar pe o singură persoană. Noi de foarte multe ori așteptăm miracole de la o singură persoană. Trebuie să înțelegem că oricare ministru ar veni are în față un sistem nereformat și în plină pandemie. Deci, trebuie să fie competent, să aibă putere de convingere, să poată lucra în echipă și nu în ultimul rând să aibă o înaltă responsabilitate socială și civică pentru momentul dificil căruia trebuie să-i facă față.

Domnule Lozan, vă mulțumesc pentru opinie.