COVID-19: medicii din cele mai afectate țări ale lumii, nevoiți să selecteze pacienții care intră în secțiile de terapie intensivă, în funcție de speranța de viață
Maria-Victoria Racu
08 aprilie, 2020, 13:18
Vizualizări: 1886
Deși numărul infectaților cu COVID-19 în Spania a început puțin să scadă, numărul celor internați în secțiile de terapie intensivă rămâne destul de ridicat. Zilnic își pierd viața în jur de 700 de oameni din această țară, fiind răpuși de noul tip de virus. Cei mai mulți dintre ei sunt bătrâni, care rezistă cel mai puțin infecției.
Pentru că numărul
bolnavilor este mare și multe dintre sistemele de sănătate nu reușesc să facă
față fluxului de pacienți, medicii sunt nevoiți să aleagă, potrivit
protocoalelor, cine trăiește și cine moare.
De exemplu, înSpania, medicii interniști și cei de la terapia intensivă au realizat un plan
ce conține criterii clare de internare a pacienților în secțiile de terapie intensivă
în cazul crizei de locuri. Astfel, internarea pacienților cu o speranță de viață
mai mică de doi ani este evaluată.
În fața crizei
materiale și umane declanșate de noul coronavirus în spitalele din Spania,
medicii sunt nevoiți să decidă cine are prioritate la internare în secțiile de
terapie intensivă.
„Internarea unui pacient poate însemna
refuzarea altuia, astfel încât criteriul de primul-venit și primul-servit nu e
valabil”. Cu această concluzie a fost elaborat documentul de către grupul
de lucru pentru bioetică al Societății Spaniole de Unități Intensive, Medicină
Critică și Unități Coronare și a fost aprobat de către Societatea Spaniolă de
Medicină Internă (SEMI). Specialiștii coordonatori au fost medicii interniști
și intensiviști, care se află în prima linie în lupta cu noul coronavirus.
Potrivit acestora,
în cazul pacienților critici, care urmează a fi internați cu alte patologii
decât cele cauzate de COVID-19 prioritate trebuie acordată pacienților care au
mai multe șanse să supraviețuiască. Acest lucru presupune neadmiterea pacienților
care vor avea beneficii minime în urma internării (cei cu insuficiență
poli-organică, riscul morții fiind calculat pe o scară a severității sau a
fragilității pacientului) și evaluarea detaliată a beneficiului internării
pacienților cu o speranță de viață mai mică de doi ani.
În cazul
confruntării cu doi pacienți similari după speranța de viață, medicii urmează
să îi aleagă pe cei cu cei mai mulți ani calitativi de viață, potrivit
indicatorilor QALY, care combină calitatea vieții cu numărul de ani.
Deci,
confruntându-se cu pacienții aflați în aceeași stare, medicii trebuie să ofere
prioritate aceluia, care are cea mai înaltă calitate a speranței de viață.
Și în Regatul Unit
Institutul Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijiri (NICE) a lansat
un set de recomandări pentru medicii și asistentele medicale cum să selecteze
pacienții pentru secțiile de terapie intensivă, în funcție de probabilitatea
recuperării acestora. Medicii sunt îndemnați să ia în considerare și varainta
de „a nu resuscita” adulții mai puțin rezistenți, dar și pe cei care au nevoie
de ajutor pentru nevoile personale sau sunt dependenți de grija altei persoane.
Totodată,
infectarea cu noul coronavirus nu garantează nicio prioritate pentru internare.
Pacienții care nu îndeplinesc criterrile de selecție prestabilite, nu vor fi
internați în secțiile de terapie intensivă. Totuși, ei vor beneficia de alte
forme de îngrijiri medicale, potrivit recomandărilor.
Recomandările vin
după apariția raportului din cele mai afectate părți ale Italiei, în care
medicii au fost nevoiți să refuze internarea pacienților vârstnici și bolnavi,
în favoarea celor mai tineri și mai puternici.
În SUA medicii
sunt pregătiți pentru scenariul insuficienței acute de ventilatoare, în special
în cele mai afectate orașe, precum New York, California și Washington State.
Deși guvernanții federali nu au oferit încă un ghid de triere a pacienților în
timpul pandemiei de COVID-19, conducătorii spitalelor, dar și autoritățile
fiecărui stat discută posibilele scenarii de ieșire din impasul insuficienței
ventilatoarelor și a paturilor în secțiile de terapie intensivă.
Vârsta pacientului nu este un criteriu
Documentul ce
include recomandările indică, totuși, că vârsta nu trebuie să fie în niciun caz
singurul element care urmează a fi luat în considerare în procesul de alocare a
resurselor. Totuși, în cazul persoanelor vârstnice decizia urmează a fi luată
în baza criteriului de supraviețuire fără dizabilități, nu a supraviețuirii în
izolare. Adică va conta nu doar faptul supraviețuirii, dar și condițiile
acesteia.
În plus, aceștia
menționează și criteriul „valorii sociale a pacientului”, care urmează a fi
luat în considerare în procesul de internare.
Clasificarea
pacienților ce urmează a fi internați în unitățile de terapie intensivă poate
fi realizată, în ordine descrescătoare, astfel:
1-
Pacienții
critici și instabili, care necesită monitorizare și tratament intensiv;
2-
Pacienți
critici care necesită asistență medicală imediată;
3-
Pacienții
cu o șansă minimă de recuperare, cauzată de patologiile acute sau cronice
concomitente;
4-
Pacienți
ce urmează să obțină un beneficiu minim de pe urma internării.
Din punct de
vedere etic se propune, de asemenea, să nu fie admiși în unitățile de terapie
intensivă pacienții care au refuzat măsurile de tratament invazive. Aceștia
trebuie să semneze în prealabil un document, care sugerează gruparea lor în
arii separate din secțiile de terapie intensivă.
Totuși, sistemul
de sănătate nu poate lăsa pacienții „neprioritizați” fără asistență medicală și
neprotejați, ci trebuie să le ofere condiții minime de supraviețuire atât
pacienților, cât și familiilor acestora.
Vom preciza că
Statele Unite, Spania și Italia se află în acest moment în topul țărilor cu cei
mai mulți infectați și cu cele mai multe decese din cauza COVID-19. În ultimele
câteva zile, cele două țări europene înregistrează o tendință de descreștere
atât a numărului de oameni afectați de virus, cât și a deceselor.
Tag: Covid-19, statistica, autoizolare
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %