Crește gradul de satisfacție al pacienților privind serviciile medicale prestate de instituțiile medicale, dar și gradul de informare a acestora, potrivit datelor ultimului exit-poll
Silvia Rotaru
01 august, 2019, 16:51
Vizualizări: 3491
Pacienții tratați în spitalele de stat se declară tot mai satisfăcuți de serviciile medicale. Aceștia apreciază cel mai mult spitalele republicane, cărora le-au dat cea mai înaltă notă medie de 9,2. De asemenea, pacienții spun că sunt mai informați decât acum un an privind diagnosticul, tratamentul, intervențiile și procedurile de care au beneficiat.
Acestea
sunt ultimele date ale celui de-al doilea studiu
„Evaluarea satisfacției pacienților la serviciile medicale și prestațialucrătorilor medicali: rezultatele sondajului la externare”, prezentat astăzi.
La studiu au participat peste 5.500
de persoane din 55 de spitale raionale, municipale și republicane.
Potrivit
datelor exit-pollului efectuat în perioada martie - aprilie 2019 a crescut
gradul de satisfacție cu serviciile spitalicești în Republica Moldova față de
anul 2018, când a fost prezentate datele primului exit-poll.
Astfel,
pacienții au apreciat toate spitalele cu o notă medie înaltă de 8,9 din 10
puncte posibile, înregistrând și o ușoară creștere în raport cu studiul din
2018.
Spitalele
republicane sunt apreciate cu cea mai mare notă medie de 9,2 puncte (9,1 în
2018), cele municipale cu 9,1 (8,8 în 2018), cele raionale cu 8,8 (8,6 în
2018).
Majoritatea respondenților, mai exact 92%, (88% în 2018) s-ar reinterna sau ar recomanda același spital, în caz de necesitate. Printre cele mai recomandate sunt spitalele republicane, unde 96% (93% în 2018) s-ar reinterna sau recomanda și altora, urmate de cele municipale cu 93% (90% în 2018), cele raionale fiind recomandate de 90% dintre pacienții intervievați (87% în 2018).
A crescut
și gradul de informare a pacientului în raport cu anul 2018 și a constituit 72%
față de 64%.
Prezent
la eveniment, secretarul general de stat, Boris Gîlca a menționat că datele
exit-poll-ului reflectă situația actuală din spitalele din țară, dar și
direcțiile unde este nevoie de mai multă muncă.
„Este un studiu foarte important. Prin acest studiu
vom afla unde ne sunt golurile și punctele slabe. Este o bună sursă de
reflectare asupra situației din spitale. Sunt date care nu interesează doar
Ministerul Sănătății, dar și pe CNA și pe CNAM”, a spus funcționarul.
Majoritatea
pacienților au considerat că au fost implicați în luarea deciziilor, totodată
s-a observat și o creștere a gradului de implicare: 85% dintre pacienți, față
de 76% în 2018, au menționat că au participat la luarea deciziei privind tipul
de tratament administrat. Mai frecvent, în studiul curent participarea la
luarea deciziilor este observată printre foștii pacienți ai spitalelor
raionale.
A crescut
și indicatorul integrat de atitudine cu bunăvoință și respect al personalului
medical față de pacient care a ajuns la 96%, în 2018 a vând nivelul de 92%
constituit din răspunsurile afirmative la cele trei tipuri de lucrători
medicali: (1) medici, (2) asistenți medicali și (3) infirmieri, cu variații de
la 69% la 100%.
În
general, în ambele studii, cu o ușoară creștere a ponderii răspunsurilor
afirmative, peste 90% respondenți au declarat că au fost întotdeauna sau
deseori tratați cu bunăvoință și respect de către personalul medical: 98% de către medici (96%
în 2018), 98% de către asistente medicale (95% în 2018), iar 97% de către
infirmieri (93% în 2018).
În opinia
respondenților, în spitalele republicane și municipale atitudinea personalului
medical este, totuși, mai bună în raport cu cele raionale. De asemenea, în
toate tipurile de spitale personalul medical inferior este cel care are cele
mai mici frecvențe de atitudine pozitivă față de pacienți (întotdeauna tratați
cu bunăvoință).
Pacienții apreciază și asigurarea cu un plan de tratament după externare care este înaltă. În 84% cazuri (83% în 2018) medicul a luat în considerație necesitățile personale și cele ale familiei pentru a face un plan de tratament și îngrijiri corespunzător la externarea din spital.
„Rezultatele acestui exit-poll vin să confirme percepția populației este foarte bună
referitor la calitatea serviciilor spitalicești. Aceasta este determinată de
factori socio-economici, nivelul de trai, mediul de reședință. Datele sunt
utilitare pentru managerul instituției, iar instrumentul de colectare poate fi utilizat standardizat
de către instituțiile medicale pentru a măsura calitatea serviciilor”, a
menționat și directorul Centrului pentru Analize și Politici în Sănătate
(Centrul PAS), Stela Bivol.
De
asemenea, și gradul de satisfacție de condițiile de spitalizare (calitatea
alimentației, condițiile hoteliere și curățenia) a fost apreciat, în medie
pozitiv de către respondenți 79% (73% în
2018) cu variații între 12% și 99%.
În
special a fost apreciată curățenia - cu 89% (86% în 2018) răspunsuri pozitive.
Cazarea cu 87% (82% în 2018) răspunsuri.
Alimentația
cu 83% (80% în 2018).
Curățenia a fost apreciată cel mai mult în spitalele
republicane – 93%, urmată de 90% în spitalele municipale și 87% în cele
raionale.
Cazarea a fost considerată mai bună în spitalele
municipale cu 90%, urmate de spitalele republicane cu 89% și cele raionale cu
86%.
Alimentarea a fost cel mai mult apreciată în spitalele
republicane - 86%, urmată de spitalele municipale și raionale cu câte 83%.
De asemenea, aproximativ 92% respondenți care au fost spitalizați au declarat că sunt deținători ai poliței de asigurare medicală. O mai bună acoperire cu poliță s-a observat printre respondenții externați din spitalele raionale, cu 93% răspunsuri afirmative, mai puțini, 90% printre cei din spitalele municipale.
Deși interviurile au fost realizate deja la externare, sociologul CBX-AXA, Vasile Cantarji, spune că operatorii de date s-au confruntat cu o vădită reticență din partea pacienților, de a oferi aprecieri negative, iar unii știau că urmează să fie întrebați despre condiții, comunicare și altele.
„Într-un număr limitat de instituții intervievatorii au remarcat că pacienții au fost atenționați de colaboratori ai instituției privind chestionarea, ceea ce nu este exclus ca să li se fi spus și cum să răspundă”, a menționat acesta.
Unii
directori de spitale s-au arătat surprinși de datele sondajului.
„Pe mine mă îngrijorează aceste date. Nu trebuie să ne ducă cu gândul la glorie. Ele servesc doar pentru a face o evaluare internă a instituției. Sunt date subiective și depind de profilul socio-economic al pacientului”, este de părere Mihai Ciocanu, directorul Institutului de Medicină Urgentă.
„Cu alimentația și curățenia ne mai descurcăm noi, dar ce facem cu medicii? Noi nu mai avem cadre medicale. Dacă nu avem cadre medicale cum poate fi satisfăcut pacientul? În spitalul din Leova am 22 de medici trecuți de 60 de ani”, a punctat Andrei Malașevschi, directorul Spitalului Raional Leova.
Percepția pozitivă a pacienților despre calitatea serviciilor
medicale prestate de către spitale rezidă și din faptul că nu există standarde
minime de calitate pentru prestatorii de asistență medicală spitalicească, spun
specialiștii. Astfel, pacienții nu știu ce ar însemna cu adevărat un serviciu
calitativ prestat de către un spital.
„Aceste standarde trebuie să fie scrise și ele se referă la
serviciile spitalicești, începând de la informarea pacientului, până la modul
de prestare a serviciului medical. Sunt proceduri care trebuie foarte minuțios
elaborate de către Ministerul Sănătății împreună cu prestatorii de servicii
medicale pe fiecare component al calității. Din păcate, instituțiile noastre
spitalicești nu au nici măcar standardele minime de calitate, iar mulți
prestatori încurcă standardele cu protocoalele clinice. Sunt lucruri total
diferite”, a explicat expertul în Sănătate de la Centrul PAS, Ghenadie Țurcanu.
Privind
propunerile și sugestiile intervievaților, managerii spitalelor ar trebui să
lucreze asupra mai mult aspecte ce țin de dezvoltarea instituției medicale.
Astfel:
-Unul din
patru respondenți au menționat că este necesar de a îmbunătăți infrastructura
spitalului;
-Aproximativ
unul din cinci - lista medicamentelor disponibile și calitatea alimentației;
-Circa
trei din douăzeci - condițiile igienice din spital;
-Unul din
zece – condițiile de tratament.
După
prezentarea datelor, directorii de spitale au fost invitați la o discuție
constructivă.
Scopul
principal al sondajului a fost de a măsura gradul de satisfacție a pacienților
internați în spital într-un mod comparabil și obiectiv pentru fiecare
instituție medico-sanitară publică spitalicească din republică.
Sondajul a fost realizat în perioada 1 martie – 25 aprilie 2019 pe un eșantion de 5.571 persoane. Metoda de colectare a datelor a fost interviu față în față în bază de chestionar, câte minimum 100 interviuri în fiecare instituție medicală din țară, 20,7% în spitale republicane, 18,1% în spitale municipale și 61,2% în spitale raionale.
Notă: Sondajul de opinie a fost realizat în cadrul
proiectului „Promovarea responsabilității sociale participative pentru un
sistem de sănătate performant”, implementat de către Centrul pentru Politici și
Analize în Sănătate (Centrul PAS) și finanțat de către
Banca Mondială prin intermediul Parteneriatului Global pentru
Responsabilizare Socială. Proiectul are drept scop sprijinirea efortului
Guvernului de a îmbunătăți guvernanța în domeniul sănătății, de a spori
eficacitatea dezvoltării sectorului de sănătate și de a abilita cetățenii prin
intermediul creării unui mediu favorabil pentru intervențiile de
responsabilizare socială în Moldova.
Tag: grad de satisfactie exit-poll raport studiu pacienti spital raional spital republican spital municipal
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %