O moarte despre care se spune prea puțin. Cine se face responsabil de decesul unui nou-născut într-o maternitate raională
Irina Papuc
27 iulie, 2018, 12:52
Vizualizări: 5699
Recent, Ministerul Sănătății a publicat un raport evaziv într-un presupus caz de malpraxis de la Strășeni, când un nou-născut prematur a decedat la câteva zeci de minute după ce a fost născut. Mama acuză medicii de neglijență, iar aceștia din urmă au dezvăluit date cu caracter medical dezonorante, făcând-o iresponsabilă. Ministerul Sănătății, în loc să vină cu explicații, a lăsat mai multe întrebări fără răspuns.
În Republica Moldova moare, oficial, un nou-născut din 84, iar principalele cauze pentru care se întâmplă acest lucru sunt cauzele legate de prematuritate, complicații legate de naștere și infecții. Moldova se poziționează, conform UNICEF, mult mai prost decât vecinii noștri și suntem la nivelul țărilor extrem de sărace din Africa. Și totuși, autoritățile par să nu ia întotdeauna în serios cazurile de deces printre nou-născuți, cazuri care arată unde sistemul de sănătate clachează și unde trebuie să se intervină.
Așadar, Tamara Negură din satul Pănășești, raionul
Strășeni, a ajuns la spitalul raional cu dureri. Era în a 26-a săptămână de
sarcină. Femeia spune că nașterea i-a fost indusă. Ea a petrecut în spital,
conform managerului, 45 de minute până a născut, informație negată de mamă.
Pacienta a povestit că a rugat personalul medical să o transfere la Institutul
Mamei și Copilului, instituție de nivel terțiar unde există tehnică medicală
necesară pentru salvarea prematurilor. Femeia s-a mai plâns că nașterea i-a
primit-o o doctoriță tânără care nu știa cum să acționeze și discuta cazul la
telefon cu cineva. Aceasta mai este sigură că fetița pe care a născut-o
respira, însă ar fi fost scăpată jos.
De cealaltă parte, administrația spitalului din
Strășeni a făcut declarații controversate - că nou-născutul s-a născut mort,
apoi că de fapt era viu, dar nu putea respira și din acest motiv a decedat.
Medicul de familie s-a grăbit chiar să spună că pacienta a fost iresponsabilă,
nu a urmat indicațiile lui și, în general, a mai avut pierderi.
Cazul a avut loc pe data de 6 iunie. O comisie a fost
creată la Ministerul Sănătății pe 3 iulie, iar pe 17 iulie trebuia să fie
public un raport detaliat pe caz. Instituția a întârziat câteva zile, însă
raportul este succint și sărac în detalii esențiale.
Așadar, ce spune Ministerul Sănătății:
1.
Pacienta Tamara Negură a avut parte
de servicii medicale complete, cu excepția școlarizării (!)
2.
A ajuns la spital, având contracții
de 10 ore (!)
3.
Copilul s-a născut viu, avea
greutatea de 750 de grame, talia de 30 de centimetri, deși copiii în țara
noastră se salvează de la greutatea de 500 de grame. Avea riscul stabilit de
deces de 78.5 procente (!)
4.
A fost intubat, i s-a făcut masaj
cardiac, i s-a administrat adrenalină. A încetat să respire după 30 de minute.
5.
Motivul decesului, cităm : „afecțiunea
atestată clinic și confirmată morfopatologic în sistemul placento-fetal care,
comun cu patologia preexistentă malformativă placento-fetală, a indus declanșarea prematură a nașterii cu
dismaturiție și imaturitate extremă a fătului, cu progresarea insuficienței
poliorganice determinată de leziunile
toxicoinfecțioase și survenirea decesului în prima oră de viață neonatală”.
Ca și concluzie, comisia constată că pacientele
trebuie să fie școlarizate, ca să fie informate referitor la riscurile și
semnele de pericol în sarcină și că ar trebui să realizeze teste genetice.
Medicilor li se recomandă să nu discute cazurile clinice pe Facebook.
Captură foto: Tamara Negură a făcut public cazul ei pe Facebook
Așadar, Comisia formată de Ministerul Sănătății nu a
răspuns de ce a fost imposibil transferul gravidei la o instituție de nivel
terțiar, așa cum prevede protocolul național privind nașterea prematură.
Declarațiile privind nivelul de deschidere al colului uterin sunt încurcate –
pacienta spune că a fost informată despre o deschidere de 2 centimetri, medicii
vorbesc de 4, pe când protocolul indică 3. Comisia nu confirmă și nici nu
infirmă declarațiile pacientei, precum că Institutul Mamei și Copilului a
refuzat preluarea pacientei, deși o astfel de solicitare ar fi fost formulată
de medicul responsabil.
De asemenea, Comisia nu infirmă și nici nu confirmă
declarațiile mamei, precum că nașterea a fost indusă, cât timp a petrecut
pacienta în spital și din ce cauze a fost imposibilă transportarea ei, conform
protocolului, pe o distanță de doar 29 de kilometri. Conform managerului de la
Strășeni, în 45 de minute de la internare pacienta ar fi născut. Tamara
povestește altceva – a ajuns la spital seara la aproximativ ora 20.30 și a
născut la aproximativ 22.45.
„Mi-au dat o pastilă și o injecție. Am întrebat ce e
și nu mi-au spus. Doctorița mi-a spus că e pentru ca să dezvolte plămânii
copilului, dar eu nu-s proastă. Ce pastilă poată să facă așa ceva?”, ne-a spus
deranjată femeia. Totodată, ea spune că a ajuns la spital cu dureri, nu cu
contracții.
„Eu mai am acasă un copil, născut prin cezariană. Eu
am venit cu dureri în partea stângă și șefa secției știe bine că am stat
internată în spital, numai că am stat degeaba că nu mi-au făcut nimic.
Doctorița a băgat mâna în mine și mi-a rupt apele. Când le spuneam să mă ducă
la Chișinău mă priveau ca pe o proastă, care nu știe nimic. Dar eu știam că în
spital nu era nimic, că după ce am născut strigau una la alta nici plasture nu
aveau”.
Așadar, comisia nu aduce lumină asupra acestor aspecte
ale cazului.
Comisia nu explică care era starea pacientei la
internare, dar susține că exista pericol pentru viața acesteia în cazul
transportării. Comisia nu explică dacă instituția de la Strășeni, dar și cea de
la Chișinău, dispuneau sau nu de o ambulanță dotată cu toate cele necesare
pentru un copil prematur, precum și dacă era disponibilă o echipă specializată ca
să gestioneze cazul.
În altă ordine de ei, Comisia nu explică ce dotări
tehnice dispune spitalul pentru intervenția de urgență în cazul nou-născuților,
dacă instituția dispune sau nu de incubatoare, de surfactant etc. Cauza
decesului nu este explicată, însă se sugerează că ar fi existat o insuficiență
poliorganică generată de „leziuni toxi-infecțioase” însă fără a intra în
detalii despre ce leziuni toxi-infecțioase este vorba și care a fost sursa lor.
Nu se menționează nimic despre prezența sau absența traumelor obstetricale,
precum și nici despre experiența medicului din raion în gestionarea nașterilor
care prezintă pericol pentru mamă și făt și care, conform protocolului, trebuie
gestionare de echipe multidisciplinare la o instituție de nivelul III. În
raport se menționează că nou-născutul ar fi avut mai puțin de 20 la sută șanse
de supraviețuire, fără să fie indicat scorul APGAR. Dacă gravida ar fi avut
infecții, cine le-a depistat și când și a cui vină este că pacienta nu era
„școlarizată”. Tamara Negură spune că niciodată cu niciun doctor nu a discutat
despre vreo posibilă infecție. Tot ea spune că a fost ultima dată la USG la 19
săptămâni și mai mult nu s-a dus, deoarece ginecologul i-a cerut bani.
Comisia nu a analizat nici aspectul traumatizării
copilului, întrucât nasul a fost sfărâmat, la fel și fruntea este deformată și vânătă, iar acest lucru
poate fi văzut din fotografii pe care nu le putem publica, din motive lesne de înțeles.
Tamara Negură spune că nu i s-au eliberat toate actele
medicale din spital până acum, pe motiv că a fost anchetă, însă numai cartela
medicală ar putea confirma prin înscrisuri dacă au existat unele infecții și la
ce etapă.
Tag: tamara negura straseni copil prematur comisie ministerul sanatatii
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
18 aprilie, 2016, 15:18
18 aprilie, 2017, 16:26
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %