Medicina, bolnavă de prea multă corupție – directorii de spitale și funcționarii publici, cel mai des implicați în acte de corupție de proporții
Irina Papuc
09 mai, 2018, 17:16
Vizualizări: 4850
Direcția Națională Anticorupție din România a publicat datele unui studiu privind corupția din medicină din ultimii ani. Datele colectate arată că există corupție la fiecare etapă – fie că vorbim de studii, de angajarea în câmpul muncii, despre licitații sau despre tot felul de autorizații emise pentru activitatea farmaciilor. Managerii de spitale apar ca fiind unul dintre verigile cele mai corupte din întreg lanțul sistemului sanitar.
Studiul pe tema ”Corupția în sistemul public de
sănătate” a vizat anii 2015-2017. Concluzia – există 5 domenii în care actele
de corupție apar la diferite etape de luare a deciziilor sau chiar la toate:
- Achiziții publice
- Servicii medicale
- Bugetarea unităților spitalicești
- Accesul personalului în sistemul medical
- Autorizarea farmaciilor
1.În domeniul achizițiilor publice au fost
identificate două tipare principale de acțiune:
- condiționarea atribuirii și bunei derulări a contractelor de plata unui „comision”(mită) către
managerul unității; mita reprezintă 5-20% din valoarea contractului și este
acoperită tot din bugetul spitalului
- fraudarea procedurilor de achiziție publică derulate de unitățile medicale;
mecanisme de fraudare au fost identificate în toate etapele procesului de
achiziție publică (planificarea achiziției, atribuirea și execuția
contractului). Exemple de fraudare : planificarea unor achiziții inutile,
supraevaluarea unor contracte raportate la valoarea de piață, evitarea
procedurii de licitație publică, fragmentarea scriptică a achizițiilor prin
acte adiționale, întocmirea caietului de sarcini astfel încât să favorizeze
anumite firme, plata unor contracte neexecutate sau prost executate).
2. În domeniul serviciilor medicale, corupția s-a manifestat în ceea ce
privește:
- expertizarea medicală a capacității de muncă
- realizarea consultațiilor și actelor medicale
3. În domeniul bugetării unităților medicale, au fost identificate
următoarele caracteristici ale corupției:
- bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de
către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene
de Asigurări de Sănătate;
- demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare
și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire
a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot
din mită;
În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de
supraviețuire instituțională.
4. În domeniul accesului personalului în sistemul medical, corupția s-a
manifestat :
- la finalizarea studiilor de profil
- la angajarea în spital
În ambele situații asistăm la “normare” instituțională a mitei (suma solicitată
ca plată nelegală la examene era plafonată printr-o decizie a consiliului
profesoral, iar la angajări la spital, în majoritatea cazurilor existau tarife
standard)
5. În domeniul autorizării farmaciilor, au fost identificate următoarele
caracteristici ale corupției:
- plăți nelegale pentru facilitarea emiterii autorizațiilor într-un timp mai
scurt decât cel uzual;
- darea de mită reprezenta un imbold pentru respectarea termenului legal, în
condițiile în care solicitanții au depus dosare corecte și complete.
Raportul privind corupția din sistemul medical a fost prezentat ieri, iar astăzi procurii DIICOT au efectuat 68 de percheziții într-un caz de corupție în care sunt implicați și medici, iar firma este înregistrată pe numele unui fost senator. Este vorba despre prescrierea unor tratamente și dispozitive medicale fictive, decontate din fondurile de asigurări medicale. Prejudiciul presupus este enorm – de aproximativ 10.000.000 de RONI sau peste 2 milioane de euro.
Laura Codruța Kövesi, procuror-șef al DNA:
Din investigațiile noastre am constatat că fenomenul corupției în domeniul sănătății este repetitiv, iar vulnerabilitățile și riscurile de a se comite astfel de fapte nu au fost eliminate prin măsuri de prevenire eficiente. Am să vă dau un exemplu. În anul 2016, un manager de spital județean a fost trimis în judecată, întrucât a pretins și primit sume de bani cuprinse între 10% și 15% din valoarea facturilor pentru „buna derulare” a contractelor. Astfel, managerul de spital a primit cu titlu de mită peste 1,2 milioane Euro.
Corupția în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienți, atât direct, prin plăți din bugetul personal, cât și indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale.
În licitațiile publice, de regulă, au fost pretinse procente între 5% și 20% din valoarea facturilor. Procentul era stabilit anterior încheierii contractului de către managerul spitalului.Mita se dădea de regulă direct managerului sau era mascată prin plata unor servicii fictive de consultanță către terțe firme, reprezentate legal de alte persoane, dar administrate în fapt de managerul spitalului. Aceste societăți comerciale erau înregistrate în România ori erau firme off-shore.
În unele cazuri, activitatea infracțională s-a întins pe o perioadă lungă de timp, de mai mulți ani, iar managerul spitalului a primit, concomitent, bani de la mai multe firme cu care unitatea medicală era în relații contractuale.În ceea ce privește accesul personalului în sistemul medical cele mai frecvente cazuri au privit mita și abuzul în serviciu pentru a permite accesul personalului în sistemul medical, mita la finalizarea studiilor, sau mita la angajare în spital. Inculpatul principal ocupa o funcție de decizie și primea banii personal sau prin intermediar de la persoanele în cauză. Existau tarife standard în funcție de poziția ocupată (spre exemplu, pentru un post de îngrijitor/infirmier se solicita suma de 1500 euro, pentru asistent medical 2500 euro, 1000 euro pentru șofer de ambulanță și 1000-1500 euro pentru poziția de registrator medical).
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,42 %