Moldova a decis să bage doctorii la închisoare pentru legături pretinse cu companiile farmaceutice. Ce soluții deștepte au alte state
Irina Papuc
15 februarie, 2018, 21:04
Vizualizări: 6201
Mâine se face o săptămână de când CNA și procurorii anticorupție au descins în mai multe instituții medicale și au reținut mai mulți medici pentru legături cu companiile farmaceutice. Abia luni Ministerul Sănătății a venit cu o reacție acidă, în care a condamnat comportamentul coruptibil al lucrătorilor medicali, secretarul de stat numindu-i „impurități”.
Am întrebat luni directorii de spitale dacă știau
despre legăturile dintre lucrătorii medicali și companiile farmaceutice, iar
răspunsul a fost evident - da, numai că directorii s-au declarat depășiți de
situație și au spus că-și doresc ca Ministerul Sănătății să intervină. Am
întrebat și Ministerul Sănătății dacă este deschis să ia în calcul o eventuală
modificare a legislației pentru a aduce mai multă corectitudine în acest
domeniu. Boris Gîlca ne-a spus că Republica Moldova are un cadru normativ
suficient de bine organizat și că nu e nevoie să inventăm nimic. Mai mult,
lucrătorii medicali ar trebui să se conducă de acel Cod de etică și deontologie
medicală, aprobat prin Hotărâre de Guvern, care îi obligă să nu admită un
comportament coruptibil. Un Cod de etică, fie el aprobat și prin hotărâre de
Guvern, nu este suficient pentru a soluționa problema. Nici băgarea doctorilor
la închisoare nu este suficient. Așadar, ce e de făcut? Americanii au găsit o
soluție fără să se reinventeze – transparența.
Ce este Open
Payments Data
Din 2010, în SUA legea denumită Affordable Care Act obligă companiile producătoare medicamente și tehnică medicală, acoperite de cele trei programe federale Medicare, Medicaid și SCHIP să raporteze orice bun oferit doctorilor sau instituțiilor medicale cu componentă de știință care depășește valoarea de 10 dolari, dar obligă și doctorii să raporteze dacă au cote-părți sau rude gradul I în aceste companii sau organizații de cumpărare în grup. Așa a apărut Open Payments – un program federal unde orice cetățean se poate înscrie și verifica date despre medici și legăturile financiare dintre aceștia și companiile farmaceutice și de dispozitive medicale. Cum funcționează ? Simplu – introduceți numele medicului la care vă tratați sau denumirea spitalului și verificați dacă persoana sau instituția respectivă a primit plăți de la vreo companie farmaceutică, dar și pentru ce serviciu – cadouri, călătorii, taxe pentru discursuri, mese, dar și cercetare.
„Open Payments oferă publicului mai multe informații
despre relațiile financiare dintre medici și spitale universitare și
organizațiile de cumpărare de grup. Mai exact, programul încurajează
transparența legată de aceste legături financiare, oferă informații despre
natura și amploarea relațiilor, ajută la identificarea relațiilor care pot
conduce la dezvoltarea de noi tehnologii benefice și a cheltuielilor de
îngrijire a sănătății, ajută la prevenirea influenței necorespunzătoare asupra
cercetării, educației și luării deciziilor clinice”, se menționează pe site-ul
OpenPaymentsData.CMS.GOV.
Dezvoltatorii precizează că acest instrument înseamnă
lucruri diferite pentru diferite categorii de public, în funcție de interesul
lor:
- Pentru pacienți, consumatori și
public, plățile deschise pot fi utilizate pentru a învăța despre relațiile
dintre medici și producători.
- Pentru medicii și reprezentanții
spitalelor, examinarea datelor raportate îi asigură pe aceștia că aceste
informații sunt corecte.
- Pentru cercetători, Open Payments
oferă acces la un set național complet de date care poate fi descărcate și
dezagregate.
- Plățile deschise nu identifică care
relații financiare sunt benefice sau care pot provoca conflicte de interese.
Ce tipuri de
venituri se raportează
Există mai multe tipuri de servicii, iar acestea au
dezvoltate tocmai pentru ca oamenii să înțeleagă mai bine contextul
tranzacțiilor – vorbim de cercetare, consultanță, drepturi de autor,
discursuri, cadouri, călătorii, mese, entertainment, închiriere de spații etc.
Baza de date mai generează o sumă medie de care poate beneficia un lucrător
medical de la aceste companii pe parcursul unui an. Astfel, dacă media este
3.700 de dolari pe an, atunci suma de 71.000 de dolari ar trebui să vă pună pe
gânduri. Toate aceste date vor fi verificate până la ultimul cent.
Totuși, cei de la Open Payments atrag atenția la un
aspect foarte important:
„Schimbul de informații despre relațiile financiare nu
este suficient pentru a decide dacă acestea sunt benefice sau
necorespunzătoare. Doar pentru că există legături financiare nu înseamnă că
cineva face ceva rău. Transparența va pune în lumină natura și amploarea
acestor relații financiare și, sperăm, va descuraja dezvoltarea unor relații
inadecvate”. Astfel, pacienții sunt încurajați să adreseze orice tip de
întrebare au la medic sau la instituția medicală vizată despre tranzacțiile
făcute.
Pentru neraportare, raportare incompletă sau evitarea
intenționată a raportării amenzile sunt foarte mari și pot ajunge și la 1
milion de dolari. Totodată, în cazul în care în datele raportate sunt găsite
neconformități care generează suspiciuni, autoritățile vor verifica acel
lucrător medical mai detaliat pentru a verifica dacă au fost comise abuzuri,
inclusiv dacă au comunicat autorităților fiscale toate veniturile lor. Lucrătorii
medicali sunt sancționați dacă există dovezi clare de influență
necorespunzătoare.
Dollars for
Docs
Este o bază de date dezvoltată de jurnaliștii de la ProPublica, o instituție media promițătoare și care este în plină ascensiune. Crearea acesteia a fost posibilă tot datorită Affordable Care Act, care a permis pentru prima dată scoaterea din domeniul secret a acestor date de interes public. Instrumentul creat de cei de la ProPublica este aproape similar cu Open Payments Data, doar că ei nu au inclus plățile făcute pentru cercetare. Datele obținute sunt foarte prețioase. Într-un singur an s-au făcut plăți către lucrători medicali în valoare de 2 MILIARDE DE DOLARI. Iată o secvență dintr-un articol al ProPublica:
„Doi ani întregi de date ne oferă șansa de a face
comparații. Deși cheltuielile companiilor au rămas constante, cifrele sunt
totuși uriașe. Companiile au efectuat aproximativ 2 miliarde de dolari în
plățile generale către 618.000 de medici în fiecare an, în plus față de alte
600 de milioane de dolari pe an pentru spitalele universitare. Plățile generale
acoperă discursurile de promovare, consultanța, mesele, călătoriile, cadourile,
drepturile de autor, dar nu cercetarea. Cele 10 medicamente pentru care companiile
au cheltuit cel mai mult privind plățile către medici în 2015 au fost Xarelto
(28,4 milioane dolari), Humira (24,9 milioane dolari), Invokana (20.9 milioane
dolari), Viekira (19,2 milioane dolari), Eliquis (18,8 milioane dolari), Bydureon
(18,5 milioane dolari), Androgel (15,3 milioane dolari), Synthroid (14.7 milioane
dolari), Lupron (14.3 milioane dolari) și Victoza (11,9 milioane de dolari)”. Așadar,
datele sunt extrem de importante și variate.
SUA dispune și de o lege Anticorupție care prevederăspundere penală pentru „plata și plata intenționată a remunerației pentru a
induce sau a recompensa trimiterile pacientului sau generarea de afaceri care
implică orice element sau serviciu plătibil de către programele federale de
îngrijire a sănătății”. Remunerația poate fi ceva de valoare, cum ar fi plata
în numerar, chiria sub valoarea de piață sau scutirea de obligații financiare.
Legea prevede amendă de 25.000 de dolari și închisoare până la cinci ani, iar
dovada intenției de a comite ilegalitatea este obligatorie.
Tag: doctori inchisoare companii farmaceutice dollars for docs
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
29 martie, 2018, 13:43
29 martie, 2019, 09:07
Cele mai citite
Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige ...
04 octombrie, 2023, 17:01
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
S-a stins din viață Constantin Spînu, profesor universitar, ...
16 octombrie, 2023, 11:04
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,55 %