Ce trebuie să știe Silvia Radu despre tuberculoză
Irina Papuc
08 februarie, 2018, 16:19
Vizualizări: 5674
Datele statistice, în special cele din sănătate care sunt atât de sensibile, pot ușor deveni o bâtă în mâna celui care le utilizează. Ușor interpretabile și aproape întotdeauna șocante, prin dramatismul lor, datele despre bolnavi sau morți, în special când este vorba despre copii, pot fi ușor folosite nu pentru a îmbunătăți randamentul sistemului medical, ci pentru interese politice.
S-a întâmplat și la ultima ședință a Primăriei Chișinău, când primarul
interimar Silvia Radu a cerut demisia șefului Direcției de la Sănătate, Mihai
Moldovanu. În discursul său, Radu a făcut referire la datele statistice privind
numărul copiilor bolnavi de tuberculoză, depistați în anul 2017. Silvia Radu
s-a arătat șocată de numărul îmbolnăvirilor și s-a declarat dezgustată,
deoarece tuberculoza aproape că „nu se mai întâlnește” în țările civilizate.
Iată declarația primarului interimar, făcută la data de 5 februarie:
„Noi am vorbit aici la ședință doar despre gripă, despre
situația epidemiologică, dar nu am vorbit despre mortalitatea infantilă care a
crescut de la 8,7 cazuri la 1.000 de nou-născuți în 2010 până la 10,4 la 1.000
nou-născuți în 2017, nu am vorbit că bugetul acestei Direcții a crescut foarte
mult. Avem morbiditate de tuse convulsivă crescută. (...) Rata de vaccinare la
rujeolă este 85-86 la sută și nu așa cum recomandă OMS. O problemă deosebită
este morbiditatea prin TB la copii. S-au înregistrat 49 de cazuri noi de
tuberculoză în municipiul Chișinău. Am descoperit absolut întâmplător citind
rapoarte în Sănătate Publică. Ce e cu aceste cazuri, domnule Moldovanu?
Tuberculoza este o boală foarte gravă și care, practic, nu se mai întâlnește
nici într-o țară civilizată în secolul XXI?”
Am decis să prezentăm câteva informații esențiale care contrazic declarațiile
Silviei Radu în ceea ce privește cazurile de tuberculoză.
1. Tuberculoza este acum cea
mai răspândită boală infecțioasă din lume, iar decesele provocate de aceasta
deja depășesc decesele cauzate de HIV/SIDA și malarie. Conform OMS, în 2015
numai în țările din regiunea europeană a OMS s-au înregistrat aproximativ 323.000
de cazuri noi de TB și recurente, echivalentul a 35,5 cazuri la 100.000 de oameni.
Aceasta reprezintă aproximativ 3% din povara globală totală cu tuberculoză. Aproximativ
85% din numărul total s-au înregistrat în 18 țări cu prioritate înaltă:
Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Estonia, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan,
Letonia, Lituania, Moldova, România, Rusia, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan,
Ucraina și Uzbekistan. Deci, atât state europene dezvoltate, cât și țările asiatice
luptă cu o povară grea a tuberculozei.
2. Când vorbim despre
tuberculoză, ca să înțelegem tabloul general, trebuie să vorbim și despre
tuberculoza multidrog-rezistentă (MDR), o formă mult mai periculoasă a bolii
care lungește tratamentul de la jumătate de an la un an și jumătate sau 2, iar
cheltuielile pentru sistemul de sănătate cresc enorm. Se întâmplă atunci când
forma sensibilă nu este tratată până la capăt, iar boala devine rezistentă la
antibioticele de primă linie. De asemenea, se întâmplă când sistemele de
sănătate nu funcționează adecvat. Potrivit raportului Global TB al OMS, în 2016
cele zece țări cu cea mai mare povară la nivel mondial cu tuberculoză
multidrog-rezistentă (în ordine alfabetică) sunt: Azerbaidjan, Belarus,
Kazahstan, Kîrgîzstan, Moldova, Rusia, Somalia, Tadjikistan, Ucraina,
Uzbekistan. Din nou, Republica Moldova se regăsește în lista statelor care nu
pot lupta de unele singure cu această maladie infecțioasă.
3. În grupul celor 18 țări
cu prioritate ridicată (vedeți punctul 1) rata de tuberculoză printre copiii cu
vârsta de 5-14 ani este ridicată, ceea ce înseamnă, cităm din raportul OMS, că
„depistarea rămâne deosebit de provocatoare pentru copiii mici”. Desigur,
procentul de detectare a infecției la copii este diferit în fiecare țară. De ce
copiii ajung să ia tuberculoză? Iată ce spune OMS: „Diferența în proporțiile
cazurilor de tuberculoză în copilărie în toate țările poate reflecta diferențe
în practica de identificare a cazurilor, de exemplu, urmărirea contacților”. Urmărirea
contacților este o adevărată filosofie, dacă vreți. În esență, înseamnă
evaluarea persoanelor care au fost și sunt în contact cu persoana bolnavă, iar aici de cele mai multe ori sistemele medicale eșuează.
4. Din 2011 ratele privind
decesele provocate de TB sunt în scădere în fiecare an în cele 53 de țări din
Regiunea Europeană a OMS. Și, totuși, problema rămâne acută printre grupurile
vulnerabile. Care sunt grupurile vulnerabile? Migranții, oamenii care trăiesc
în sărăcie, oamenii care trăiesc cu HIV și deținuții din penitenciare. Tuberculoza
este o boală socială, nu trebuie să uităm acest lucru.
5. „Tuberculoza nu mai ține
demult doar de boală, tuberculoza a devenit o problemă a sistemelor de
sănătate. Atunci când pacienții trebuie să vadă trei furnizori înainte de a fi
diagnosticați și doar un sfert dintre medici pot recunoaște simptomele
cardinale de tuberculoză sau cunosc tratamentul standard, există o problemă majoră
a sistemului de sănătate”, a scris recent Barry Bloom, profesor și cercetător
la Harvard într-un articol pentru New England Journal of Medicine, făcând
referire la un studiu privind calitatea îngrijirii în tuberculoză în statele cu
o povară înaltă. Astfel, spune el, este nevoie ca tuberculoza să fie abordată
diferit, iar modul în care sunt gestionate unele maladii care necesită
tratament de lungă durată ar putea constitui un model de bază pentru
modificarea abordărilor în TB. Tot Barry Bloom scrie că reușita în eradicarea TB
constă în „sprijinul politic și financiar”.
Tag: silvia radu, tuberculoza
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %