„Centrul Național pentru Protecția datelor cu Caracter Personal încearcă să impună cât mai multe restricții, pentru ca lumea să nu uite că ei sunt. Pe alocuri ei depășesc limita rezonabilă”
redactor
22 iulie, 2016, 23:29
Vizualizări: 3366
Scriam anterior că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal aplică legea cu același nume selectiv și chiar abuziv. Ne refeream atunci la instituțiile medicale, care vor nu vor sunt operatori de date personale ale pacienților, indiferent cum le prelucrează - pe hârtie ori în sisteme informaționale.
Autor: Elena Cioina
Scriam anterior că Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal aplică legea cu același nume selectiv și chiar abuziv. Ne refeream atunci la instituțiile medicale, care vor nu vor sunt operatori de date personale ale pacienților, indiferent cum le prelucrează - pe hârtie ori în sisteme informaționale. Constatam, deci, că în timp ce unor instituții medicale Centrul le interzice să opereze cu datele bolnavilor în format digital, sub pretextul că nu l-au notificat despre schimbare, altora le permite,chiar dacă au procedat la fel.
Astăzi, descoperim că Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal își depășește din nou atribuțiile și explicăm de ce.
Conform articolului 25 al legii privind datele cu caracter personal, Centrul este instituția care emite decizii de autorizare a operațiunilor de prelucrare a categoriilor de date speciale. Adică, este instituția care emite un act ce le permite instituțiilor să procese date cu caracter personal. Autorizarea se obține în baza unei notificări și respectiv eliberarea unui număr de înregistrare cu care operatorul este inclus în Registrul operatorilor de date personale.
Conform legii nr.160 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător, Centrul ar fi trebuit să fie inclus în nomenclatorul actelor permisive și a instituțiilor care au dreptul să le emită, or, el nu este. Asta, deși a avut suficient timp la dispoziție să o facă până. Articolul 13 din această lege spune clar, în punctele 2,3 și 4 că, cităm: „ (p.2)Prevederile actelor legislative şi ale celor normative cu privire la eliberarea actelor permisive, precum şi taxele pentru eliberarea acestora, care nu sunt incluse în Nomenclatorul actelor permisive se consideră caduce”. Dicționarul limbii române spune că asta înseamnă fără putere legală.
Mai departe articolul 13 spune că, cităm din nou: „ (p.3) Nu se permite eliberarea unor acte permisive care nu sunt incluse în Nomenclatorul anexat la prezenta lege. (p. 4) Orice normă stabilită de lege, care ţine de înregistrarea, autentificarea, certificarea, omologarea, confirmarea unor relaţii juridice sau unor bunuri devine caducă, dacă are drept rezultat emiterea unor acte permisive care devin caduce conform alin. (2).
Reiese că autorizațiile pe care le emite operatorilor de date personale, inclusiv notificările care le solicită, inclusiv instituțiilor medicale, nu au nicio valoare legală, din moment ce Centrul nu este inclus în nomenclatorul actelor permisive.
Experții spun că, în mod normal, juriștii Centrului ar fi trebuit să sesizeze Parlamentul despre neconcordanța celor două legi și să solicite acestuia includerea instituției în nomenclatorul actelor permisive, care sunt eliberate de autorităţile emitente persoanelor fizice şi persoanelor juridice pentru practicarea activităţii de întreprinzător. Or, de exemplu, activitatea unei instituții medicale este și ea o activitate de întreprinzător, având în vedere că aceasta prestează servicii și contra plată, iar atunci când îi interzici să prelucreze date cu caracter personal, îi interzici de fapt să activeze, provocându-i o serie de pierderi financiare și materiale.
Părerile juriștilor sunt însă împărțite. Unii spun că reieșind din legea 160, autorizarea și notificarea nu sunt acte permisive și nu au de ce să fie incluse în nomenclator. „Legea este destul de interpretativă. În sine, ele constituie nişte proceduri și nu finalizează cu emiterea unui act\document. Operatorul se înregistrează în acel Registru cu o anumită bază de date. Spitalul, de exemplu, și-ar putea continua activitatea fără utilizarea unui soft. E decizia lui cum și-o organizează. În urma notificarii/autorizarii nu se elibereaza un permis, certificat sau alt act materializat. Operatorul se înregistrează în acel Registru cu o anumită bază de date. Legea 160 însă trece printr-un proces de revizuire și va suferi modificari.”, a declarat juristul Marina Zanoga.
Totuși, ca cele două legi să nu se contrazică, cea privind autorizarea activității de întreprinzător ar trebui modificată, iar unele prevederi clarificate, afirmă juriștii.
Sub alt aspect, dar care vizează aceeași activitate de întreprinzător, l-am întrebat pe avocatul Vitalie Nagacevschi dacă suspendarea, de exemplu, a sistemului informațional integrat în sănătate de la Spitalul din Cimișlia a fost una justificată, atunci când CPDCP a invocat că administrația nu i-a notificat că vor prelucra datele pacienților într-un soft.
█ „Legea privind protecția datelor cu caracter personal este confuză și trebuie modificată. Juriștii de acolo ar trebui să ajute spitalele să se înregistreze, dar nu să le suspende softurile”
„Este o invenție a tipilor de la Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal. De ce? Pentru că ei trebuie să se ocupe nu de protecția softului, dar de protecția datelor cu caracter personal. Și datele cu caracter personal, dacă se procesează fie pe hârtie, fie cu ajutorul softului este același lucru. Nu văd nici un pic de rațiune în ceea ce privește dispunerea suspendării unui soft, atâta timp cât aceleași date cu caracter personal sunt prelucrate de către spital și în mod manual. Cred că acum Centrul încearcă să impună cât mai multe restricții, pentru ca lumea să nu uite că ei sunt. Pe alocuri ei depășesc limita rezonabilă. Să nu uităm că a avut aceleași cerințe față de instanțele judecătorești privind excluderea datelor care permit identificarea părților participante în procesul de judecată, în hotărârile publicate pe net. Ei depășesc orice limită rezonabilă. Ei duc la absurd prin absolutizarea protecției datelor cu caracter personal. Datele cu caracter personal trebuie protejate, însă nu există o protecție absolută”, a adăugat Nagacevschi.
Am încercat din nou să aflăm de la specialiști CNPDCP, de ce totuși ei nu s-au înregistrat în Nomenclatorul actelor permisive, așa cum prevede Legea 160. Până la ora difuzării știrii nu am obținut niciun răspuns.
█ Articole relaționate:
Categoria: Știri Interne
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
18 aprilie, 2016, 15:18
18 aprilie, 2017, 16:26
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %