OMS: După 6 luni de la vaccinarea primară, imunitatea scade cu 8%. Nu există acum date științifice solide pentru vaccinarea generală a copiilor și nici pentru administrarea generală a boosterelor
Irina Papuc
24 decembrie, 2021, 14:39
Vizualizări: 2851
OMS a emis o declarație privind dovezile existente la această etapă în legătură cu administrarea boosterelor în COVID-19. OMS își menține poziția și afirmă că nu există suficiente date la această etapă care să susțină vaccinarea generală a copiilor și nici adminisitrarea boosterelor populației generale.
Imunitatea după vaccinarea primară (două doze sau una, în funcție de tipul de vaccin) scade cu 8 % după primele 6 luni. Toate aceste date capătă o relevanță și mai mare în contextul în care există o puternică inechitate în ceea ce privește asigurarea cu vaccinuri la nivel mondial. Asta înseamnă că în țările sărace nici măcar oamenii din grupurile de risc nu au ajuns să fie vaccinați. În pofida dovezilor existente și a unor date cruciale pe care încă așteptăm să le obținem, peste 120 de țări au dezvoltat politici și recomandări pentru administrarea boosterelor.
OMS recomandă să se facă o diferențiere dintre dozele booster și dozele suplimentare, pentru fiecare existând definiții separate. Iată cum sunt definite acestea:
Boosterele sunt administrate populațiilor vaccinate care au finalizat etapa de vaccinare primară (în prezent una sau două doze de vaccin, în funcție de produs) atunci când, în timp, imunitatea și protecția clinică scad sub o rată considerată suficientă pentru acele populații. Obiectivul unei doze booster este de a restabili eficacitatea vaccinului.
Dozele suplimentare de vaccin sunt parte a unei serii primare extinse și sunt destinate pentru populații țintă în care rata răspunsului imun după seria primară standard este considerată insuficientă. Obiectivul unei doze suplimentare este de a spori răspunsul imun pentru a stabili un nivel suficient de eficacitate împotriva bolii. În special, persoanele cu imunitatea scăzută nu reușesc să creeze un răspuns imun protector după o serie primară standard. Și adulții în vârstă pot răspunde slab la o serie primară standard.
Directorul general al OMS a cerut un moratoriu asupra booster-elor pentru adulții sănătoși până la sfârșitul anului 2021 pentru a contracara inechitatea persistentă în ceea ce privește accesul global la vaccinuri. În timp ce multe țări sunt departe de a atinge obiectivul de acoperire de vaccinare de 40% până la sfârșitul anului 2021, alte țări au vaccinat cu mult peste acest prag, ajungând deja la copii și implementând programe extinse pentru boostere. La momentul publicării declarației OMS, la nivel global, aproximativ 20% din dozele de vaccin disponibile sunt utilizate zilnic pentru vaccinarea cu boostere sau pentru dozele suplimentare.
Deciziile privind administrarea boosterelor ar trebui să se bazeze pe dovezi privind beneficiul individual și al sănătății publice, dar și a obligațiilor de a asigura echitatea globală în accesul la vaccinuri ca mijloc de a minimiza impactul asupra sănătății și transmiterii și, prin urmare, de a reduce riscul de apariție a noilor variante și de prelungire a pandemiei. În timp ce aprovizionarea cu vaccinuri este în creștere, aceasta nu este distribuită uniform. Țările cu venituri mai mici au avut mult mai puțin acces și se confruntă cu o aprovizionare imprevizibilă și neregulată, menționează OMS în declarația sa.
Obiectivele de sănătate publică și administrarea dozelor booster
Foaia de parcurs a OMS privind prioritizarea utilizării vaccinurilor în situații de aprovizionare limitată, precum și Strategia de atingere a vaccinării globale împotriva COVID-19 până la jumătatea anului 2022, definesc o ierarhie a obiectivelor în conformitate cu creșterea progresivă a controlului asupra pandemiei de COVID-19. Printre acestea, obiectivul global principal pentru faza acută a pandemiei este reducerea deceselor și a bolilor severe cauzate de COVID-19 și protejarea sistemelor de sănătate. Nivelul de acoperire a vaccinării populației necesar pentru atingerea acestui obiectiv poate să difere de la o țară la alta.
Obiectivele ulterioare de sănătate publică includ reducerea poverii bolii COVID-19 și a transmiterii virale, pentru a restabili viața socială și economică. Aceste obiective și cazuri de utilizare a vaccinurilor ar trebui urmărite numai atunci când grupurile de risc prioritare au acces deplin la vaccinuri pentru a atinge obiectivul principal.
Dovezi privind vaccinarea primară și diminuarea protecției
Marea majoritate a infecțiilor actuale și a cazurilor de COVID-19 sunt observate la persoanele nevaccinate. Cu toate acestea, datele emergente arată în mod constant o scădere a eficacității vaccinului împotriva infecției cu SARS-CoV2 și COVID-19 și o scădere mai semnificativă la adulții în vârstă. Aceste dovezi se bazează în principal pe studii observaționale care pot avea la bază factori de confuzie.
Pe baza unei revizuiri sistematice recente și a unei analize de metaregresie, pentru cele patru vaccinuri incluse în Lista de urgență a OMS pentru care există cele mai multe date (adică, vaccinul BNT162b2(BionTech-Pfizer), ARNm 1273 (Moderna), Ad26.COV2.S (Johnson & Johnson) și ChAdOx1-S [recombinant] (Oxford, AstraZeneca), eficacitatea împotriva COVID-19 sever a scăzut cu aproximativ 8% (pentru o perioadă de 6 luni în toate grupele de vârstă). La adulții peste 50 de ani, eficacitatea vaccinului împotriva bolilor severe a scăzut cu aproximativ 10% în aceeași perioadă. Eficacitatea vaccinului împotriva bolilor simptomatice a scăzut cu 32% pentru cei cu vârsta peste 50 de ani.
Pentru unele vaccinuri inactivate (coronaVac și vaccinul COVID-19 BIBP(Sinopharm)), OMS a emis deja recomandarea de administrare a unei doze suplimentare celor cu vârsta de 60 de ani și peste.
Gradul de scădere a imunității diferă în funcție de vaccinuri și de populațiile țintă. Virusurile circulante, în special variantele de îngrijorare, amploarea infecției anterioare în cadrul unei comunități la momentul vaccinării primare; schema de vaccinare primară utilizată (adică intervalul dintre doze) și intensitatea expunerii la virus sunt toate de natură să joace un rol în scăderea protecției după vaccinare, dar acești factori nu pot fi evaluați sistematic din studiile curente.
Dovezi ale performanței vaccinării de rapel
În mai multe jurisdicții, administrarea boosterelor a fost autorizată de autoritățile de reglementare și adăugată la etichetele produselor BNT162b2, ARNm 1273 și Ad26.COV2.S. În plus, pentru vaccinurile ChAdOx1-S [recombinant] și CoronaVac, vaccinul COVID-19 BIBP, BBV152 și NVX-CoV2373, sunt disponibile date din studiile clinice. Toate studiile până în prezent arată un răspuns imunologic anamnestic puternic, dar cu date insuficiente și o monitorizare prea mică pentru a evalua cinetica și durata răspunsului. Atât regimurile de booster omoloage, cât și heterologe sunt eficiente din punct de vedere imunologic.
Deoarece nu a fost încă definită nicio corelație de protecție, nu este posibil să se prezică cu mare încredere performanța boosterelor acestor scheme heterologe pe baza răspunsului imun. Datele privind eficacitatea dozelor booster sunt publicate dintr-un număr tot mai mare de țări, dar rămân limitate în privința timpului de monitorizare. Toate studiile demonstrează o îmbunătățire a protecției împotriva infecției; împotriva formelor ușoare, severe și împotriva deceselor. Studiile de siguranță și de reactogenitate se bazează pe studii clinice la scară mică și pe date post-autorizare cu monitorizare limitată.
Factori care trebuie luați în considerare la elaborarea unei politici de administrare a boosterelor. Situația actuală în țări
Cel puțin 126 de țări din întreaga lume au emis deja recomandări cu privire la administrarea boosterelor sau a dozelor suplimentare. Majoritatea acestor țări sunt clasificate ca fiind cu venituri mari sau cu venituri medii superioare. Nicio țară cu venituri mici nu a introdus încă un program privind administrarea boosterelor. Populațiile țintă care au prioritate la administrarea boosterelor sunt sunt adulții în vârstă, lucrătorii din domeniul sănătății și persoanele imunodeprimate (la persoanele imunodeprimate, doza de rapel este considerată o doză suplimentară de vaccinare primară de către OMS). Gradul de acoperire prin vaccinare primară în populația adultă eligibilă variază. În câteva dintre aceste țări care administrează dozele booster, ratele de acoperire pentru vaccinarea primară completă sunt sub 30%.
Echitatea globală
Având în vedere incertitudinile continue privind aprovizionarea cu vaccinuri și echitatea la nivel mondial, deciziile privind implementarea în fiecare țară a programelor de vaccinare cu boostere trebuie să echilibreze beneficiile de sănătate publică pentru populația lor cu sprijinul pentru echitatea globală în accesul la vaccinuri, necesar pentru a aborda evoluția virusului și impactul pandemiei.
Îngrijorătoare sunt programele ample de administrare a boosterelor, inclusiv pentru subgrupurile de populație cu risc mai scăzut de boală severă, menționează OMS. Proiecțiile arată că doar spre sfârșitul lui 2022 aprovizionarea cu vaccinuri va fi suficientă pentru utilizarea pe scară largă a boosterelor la toți adulții și nu numai, în cazul în care acestea vor fi necesare pe scară largă.
Obiectivul de sănătate publică și optimizarea impactului vaccinului
În conformitate cu Foaia de parcurs și Strategia OMS de atingere a vaccinării globale împotriva COVID-19 până la jumătatea anului 2022, prima prioritate este reducerea mortalității și a bolilor severe și protejarea sistemelor de sănătate. Cea mai importantă măsură pentru atingerea acestui obiectiv este de a maximiza acoperirea în rândul celor care sunt cel mai probabil să se îmbolnăvească grav, în special cei care sunt critici pentru funcționarea sistemului de sănătate. Pentru a face acest lucru, acoperirea vaccinării primare și programele de booster trebuie cântărite și prioritizate cu atenție. Această prioritate contribuie, de asemenea, la redresarea socio-economică, deoarece severitatea COVID-19 și potențialul său de a copleși sistemele de sănătate constituie o rațiune principală pentru sănătatea publică și măsurile sociale care restrâng activitatea socială și economică. Utilizarea vaccinurilor pentru cei cu risc mai scăzut de boală severă înainte de a obține o acoperire înaltă a vaccinării primare și administrării de boostere pentru cei aflați în grupurile de risc va reduce impactul strategiei de vaccinare, în condițiile asigurării limitate cu vaccinuri.
Modelările matematice arată că pot fi obținute reduceri mai mari ale mortalității prin administrarea de boostere la populațiile cu risc ridicat decât prin utilizarea acelorași doze pentru imunizarea primară a populațiilor cu risc scăzut. Pe măsură ce oferta crește și vaccinarea este extinsă la grupurile de vârstă cu prioritate inferioară, ar putea fi necesar să se ia în considerare compromisurile pentru a acorda prioritate vaccinării cu boostere pentru populațiile cu risc ridicat față de extinderea acoperirii de imunizare primară la populațiile mai tinere. În prezent, OMS nu recomandă vaccinarea generală a copiilor și adolescenților, deoarece povara bolilor severe în aceste grupe de vârstă este scăzută. În plus, nu s-a atins încă o acoperire ridicată de vaccinare în toate țările printre grupurile care prezintă cel mai mare risc de boală severă.
Pentru politicile de administrare a boosterelor este nevoie de date suplimentare
Decizia de a recomanda și implementa o doză de booster este complexă și necesită, dincolo de datele clinice și epidemiologice, o luare în considerare a priorităților strategice naționale și, mai important, o evaluare a prioritizării ofertei limitate de vaccin la nivel global. În acest context, ar trebui să se acorde prioritate prevenirii bolilor severe și susținerii sistemelor de sănătate. Recomandările globale ar trebuie actualizate pe măsură ce noi date devin accesibile. Datele suplimentare de care mai este nevoie pentru o politică robustă în administrarea boosterelor pot fi grupate în următoarele categorii:
1. Evaluarea necesității de doze de rapel:
Date despre epidemiologie și povara bolii:
Epidemiologia cazurilor de infectare a persoanelor complet vaccinate, severitatea bolii, vârsta, comorbiditate și grupuri de risc, expunere, tip de vaccin și timpul de la vaccinare în contextul variantelor de îngrijorare
Date specifice vaccinului:
Eficiența, eficacitatea, durata de protecție în contextul variantelor circulante de îngrijorare. Dovezi suplimentare din studiile imunologice care evaluează anticorpii de legare și neutralizare în timp, precum și biomarkeri ai imunității umorale celulare și durabile.
2. Evaluarea performanței dozelor de rapel:
Date privind durata protecției boosterelor omoloage și heterologe. Siguranța și reactogenitatea vaccinării cu booster, inclusiv stimularea heterologă din studii la scară mai mare. Impactul boosterelor asupra transmiterii virusului.
3. Considerațiile suplimentare includ:
Momentul optim al adminsitrării boosterelor, posibilitatea de economisire a dozelor pentru dozele de rapel (de exemplu, dozelor fracționate), nevoia de boostere la persoanele infectate anterior, fezabilitatea și durabilitatea programatică, percepția și cererea comunității, precum și considerente de echitate. Studii pentru a ghida strategiile de optimizare a impactului vaccinării.
Concluzii
Accentul eforturilor de imunizare împotriva COVID-19 trebuie să rămână pe scăderea deceselor și a bolilor severe și pe protecția sistemelor de sănătate. Măsurile de sănătate publică și sociale continuă să fie o componentă esențială a strategiei de prevenire a COVID-19. În contextul constrângerilor și inechităților în curs de aprovizionare globală cu vaccinuri, administrarea pe scară largă a boosterelor riscă să exacerbeze accesul limitat la vaccinuri prin creșterea cererii în țările cu o acoperire substanțială și devierea ofertei, în timp ce populațiile prioritare din unele țări nu au primit nici măcar primele două doze (vaccinarea primară).
Politicile privind introducerea boosterelor ar trebui să fie bazate pe dovezi și să vizeze grupurile de populație cu cel mai mare risc de apariție a bolilor grave și cele necesare pentru protejarea sistemului de sănătate. Până în prezent, dovezile indică o reducere minimă până la modestă a protecției vaccinului împotriva bolilor severe în cele 6 luni după vaccinarea primară. Durata protecției împotriva variantei Omicron poate fi modificată și este în curs de investigare activă. Dovezile privind scăderea eficacității vaccinului, în special o scădere a protecției împotriva bolilor severe în populațiile cu risc ridicat, solicită dezvoltarea de strategii de vaccinare optimizate pentru prevenirea bolilor severe, inclusiv utilizarea direcționată a boosterelor.
Vor fi necesare mai multe date pentru a înțelege impactul potențial al dozelor booster asupra duratei de protecție împotriva formelor severe, dar și împotriva celor ușoare, infecțiilor și transmiterii, în special în contextul variantelor emergente.
Declarația originală poate fi citită pe siteul Organizației Mondiale a Sănătății.
Tag: booster recomandare oms vaccinare suplimentara covid
Categoria: Știri Externe
Preluarea articolelor de pe www.sanatateinfo.md se realizează în limita maximă de 1.000 de semne. Este obligatoriu să fie citată sursa și autorul informației, iar dacă informația este preluată de către alte platforme informaționale on-line trebuie indicat link-ul direct la sursă. Preluarea integrală a informației poate fi realizată doar în baza unui acord încheiat cu Redacția Sănătate INFO. Toate materialele jurnalistice publicate pe platforma on-line www.sanatateinfo.md sunt protejate de Legea 139 privind drepturile de autor și drepturile conexe. De asemenea, de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Pe lângă actele juridice care ne protejează drepturile, mai există o lege nescrisă – cea a bunului simț.
Publicate în aceeași zi
19 aprilie, 2018, 15:55
19 aprilie, 2017, 15:27
Cele mai citite
Ce îi deranjează cel mai mult pe moldoveni atunci când caută ...
09 noiembrie, 2023, 11:59
Salariu mare și un loc de muncă aproape de casă. Ce-și mai d ...
13 decembrie, 2023, 16:20
EDITORIAL VIDEO. Mita în spitale: dacă este mulțumire, de ce ...
25 octombrie, 2023, 11:22
„Au scos-o moartă...Capul copilului ieșea și se ducea înapoi ...
27 decembrie, 2023, 18:32
„Felul în care îmi vorbesc medicii de la Anenii Noi, mă fac ...
22 noiembrie, 2023, 10:22
Cele mai actuale
Vox Populi
Cât timp așteptați o consultație la un medic specialist?
O zi4,44 %