Administrația ne-a răspuns că problema e multa mai complexă și că nu doar Institutul Oncologic este implicat în diagnosticarea cancerului.

În răspunsul oferit redacției, IO informează că în 2019, 6 mii 848 de pacienți au primit tratament împotriva cancerului colorectal. Dintre aceștia 1 mie 352 au fost diagnosticați anul trecut, iar 323 au murit. În 2020, Din 100 de cazuri de cancer colorectal depistate, potrivit informațiilor IO, doar 33 au fost diagnosticate în stadii precoce. În cifre absolute, asta înseamnă 371 de pacienți din 1 mie 120 diagnosticați în stadiile I și II.

Tot în 2019 1.765 de pacienți au primit tratament împotriva cancerului pulmonar. Dintre aceștia, 835 au fost diagnosticați în același an, iar 395 de bolnavi au decedat. În 2020 din 719 pacienți înregistrați la IO, precoce sau în stadiile I și II au fost diagnosticați doar 61.

De cancer mamar s-au tratat 10 mii 74 de pacienți, inclusiv 1 mie 178 diagnosticați în 2019. În același an, 151 – au murit. Astea sunt trei cele mai răspândite forme de cancer în Republica Moldova, care în mare parte sunt depistate în stadii tardive – III și IV, când șansele de supraviețuire sunt limitate.

Cine trebuie să depisteze cancerul?

Sănătate INFO a întrebat Institutul Oncologic de ce pacienții oncologici din Moldova sunt diagnosticați atât de târziu, în cea mai mare parte, iar instituția a aruncat mingea în grădina medicilor de familie și a pacienților.

„Medicina de familie are inclus de către CNAM și un indicator de performanță pentru salarizare (depistarea tumorilor în stadiile precoce, I și II). Acesta e și unul dintre obiectivele Programului Național de Control al cancerului: majorarea gradului de depistare în stadiile precoce. Un impact majora pentru conștientizarea de către pacienți privind importanța cunoașterii medicului de familie la care este înregistrat, realizarea controalelor medicale profilactice, adresarea la momentul apariției simptomelor la consultație la medic, tratamentul maladiilor cronice, care sunt incluse în pre-cancer sunt doar câteva aspecte cu impact pentru diagnosticarea maladiilor oncologice în stadiile precoce”.

De altfel, medicii de familie trebuie să îndeplinească 5 indicatori de performanță, dintre care doi cu subținte. Cancerul, este unul dintre acești indicatori și sună în felul următor: Rata persoanelor luate în evidență primară cu tumori maligne în stadiu precoce (gradul I - II): țintă anuală – 45% tumori maligne depistate în stadiu precoce și confirmate de către Institutul Oncologic. 

Potrivit unui raport al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină pentru anii 2017-2018 realizarea acestui indicator a fost îndeplinit de către medicii de familie în proporție de 48,89% în 2017 și în proporție de 50,3% - în 2018. Asta înseamnă doar jumătate din indicatorul stabilit.

Institutul Oncologic mai precizează că în 2020 mai puțini pacienți s-au tratat în staționarul de zi al instituției, iar explicația e simplă – de vină e pandemia, din cauza căreia au fost impuse restricții de circulație și declarată stare excepțională în sănătatea publică.

„În lunile martie-mai medicamentele au fost transportate către pacienții încadrați în tratament la locul de trai”, afirmă Institutul Oncologic. De exemplu, au fost eliberate mai multe medicamente pentru cancerul mamar, în comparație cu 2019. Astfel, dacă în anul 2019 au fost eliberate 560.740 de pastile, în 2020 numărul acestora a crescut cu aproape 51 de mii de pastile, ajungând la 611.470.

Totodată, anul trecut 176 de pacienți-oncologici s-au îmbolnăvit de Covid19. Din păcate, 27 au murit din cauza coronavirusului, iar alți 149 au reușit să se trateze.

În altă ordine de idei

Moldovenii află că au cancer cândnu se mai poate face nimic. Nu au nici măcar șansa unui diagnostic corect

Într-o știre anterioară, Sănătate INFO a scris despre faptul că anul trecut, pentru tratamentul pacienților oncologi în staționarul de zi, CNAM a contractat Institutul  cu 9 milioane de lei. Am întrebat administrația pentru ce anume au fost alocați banii și cum au fost cheltuiți. Instituția spune că această sumă reprezintă 5,59% din valoarea totală a banilor oferiți de CNAM pentru serviciile medicale specializate acordate în regim de ambulatoriu de către instituție. Potrivit contractului, publicat pe pagina web a institutului, în 2020 această structură a fost contractată de CNAM cu 283.513.320,86 de lei.

„Cota sumei contractate de CNAM pentru serviciile medicale prestate în cadrul Staționarul de zi, o subdiviziune a Institutului, se estimează la 5,9%. Structura serviciilor contractate de către CNAM pentru pacienții tratați în Staționarul de zi (includ categoria de pacienți, starea generală a cărora nu necesită spitalizare) pentru tratamentul antineoplazic, conform procedurii chimioterapice tratamentul medicamentelor costisitoare, incluse în Programul special prin Contractul cu CNAM în sumă totală de 9,0 milioane de lei”.

Deși Institutul ne-a răspuns că acești bani au fost cheltuiți pentru medicamente, nu a precizat cât a cheltuit pentru fiecare denumire de medicamente în parte, așa cum am cerut în solicitare.

„Pentru pacienții cu tumori non-hematologice și tumori maligne ale țesuturilor limfoid, hematopoietic, în tratamentul din staționarul de zi s-au administrat 5 tipuri de medicamente, Herceptina 600mg, Herceptina 150 mg, Erlotinib, Zelboraf  Imbruvica”, atât a răspuns adminsitrația Institutului Oncologic.

Totodată, pacienții oncologici care fac chimioterapie în staționarul de zi al Institutului au beneficiat, anul trecut, de medicamente în valoare de 24 de milioane de lei, prin intermediul programului internațional Programul MAS - Max Access Solutions(Program de donație în domeniul terapiei anti-cancer axat pe asigurarea gratuită cu agenți antineoplazici, (n.r. medicamente care au drept scop eliminarea celulelor canceroase din organism)  a pacienților cu boli (neoplazii) maligne).

Potrivit IO, în cadrul acestui program în tratament antineoplazic se află 196 de pacienți cu leucemia mieloidă cronică (CML), cancerul renal metastatic (RCC), tumorile gastro-intestinale stromale (GIST) și cancerul pulmonar metastatic non-small cell (ALK+ NSCLC). 36 dintre pacienți au fost incluși în acest program, anul trecut.

În cadrul aceluiași program, 129 dintre pacienții cu leucemie mieloidă cronică din Moldova urmează medicația cu trei  preparate - Glivec, Tasigna și Iclusig.

- 55 de bolnavi cu tumori gastro-intestinale stromale urmează tratament cu Glivec.

- 6 pacienți cu cancer renal metastatic - RCC și 2 cu tumori gastro-intestinale stromale – GIST - urmează tratamentul cu Sutent.

The Lancet: Moldova și Armenia, statele postsovietice cu cea mai mare rată de depistare tardivă a cancerului de col uterin

Să le luăm pe rând:

Glivec se administrează în:

-tratamentul pacienţilor adulţi cu tumori stromale gastrointestinale (GIST) maligne inoperabile şi/sau metastatice cu Kit (CD 117) pozitiv.

-tratamentul adjuvant al pacienţilor adulţi cu risc semnificativ de recidivă în urma rezecţiei tumorilor GIST cu Kit (CD117) pozitiv.

- tratamentul pacienţilor adulţi cu protuberanţe dermatofibrosarcomatoase (PDFS) inoperabile şi pacienţilor adulţi cu PDFS recidivante şi/sau metastatice, care nu sunt eligibili pentru tratamentul chirurgical.
Tasigna este indicat pentru tratamentul:

- pacienţilor adulţi și copii și adolescenți cu leucemie granulocitară cronică (LGC) recent diagnosticată, cu cromozom Philadelphia, în fază cronică. De asemenea, pacienţilor adulţi cu LGC, cu cromozom Philadelphia, în fază cronică sau accelerată, care prezintă rezistenţă sau intoleranţă la terapie anterioară cu imatinib, precum și pacienţilor copii și adolescenți cu LGC, cu cromozom Philadelphia, în fază cronică, care prezintă rezistenţă sau intoleranţă la terapie anterioară care a inclus imatinib.

Iclusig este indicat în tratamentul pacienţilor adulţi cu:

-leucemie mieloidă cronică (LMC) în fază cronică, în fază accelerată sau în fază blastică, care prezintă rezistenţă la medicamentul Dasatinib sau Nilotinib, care prezintă intoleranţă la Dasatinib sau Nilotinib şi pentru care tratamentul ulterior cu Imatinib nu este adecvat din punct de vedere clinic, sau care prezintă mutaţia T315I.

Inclusig mai este administrat pacienților cu leucemie limfoblastică acută cu cromozom Philadelphia pozitiv (LLA Ph+), care prezintă rezistenţă la Dasatinib, care prezintă intoleranţă la Dasatinib şi pentru care tratamentul ulterior cu Imatinib nu este adecvat din punct de vedere clinic sau care prezintă mutaţia T315I.

Sutent este indicat în tratamentul tumorii stromale gastro-intestinale maligne nerezecabile şi/sau metastatice (GIST) la adulţi, după eşecul terapiei cu imatinib din cauza rezistenţei sau intoleranţei.

Sutent mai este indicat pentru tratamentul carcinomului renal avansat şi/sau metastatic (MRCC) la adulţi, precum și în tratamentul tumorilor neuroendocrine pancreatice (pNET) bine diferenţiate, nerezecabile sau metastatice, la adulţi care au prezentat progresia bolii.

Administrația a ținut să precizeze că acum patru ani (2017) Institutul Oncologic a fost audiat de managerii programului la capitolul documentației și gestionării donațiilor, obținând un calificativ excelent, cu expunerea aprecierilor înalte coordonatorului/medicului responsabil de program în Republica Moldova, conferențiarului universitar Vasile Musteață.

Anul acesta prin programul MAS au fost aprobați trei pacienți cu cancer pulmonar metastatic non-small cell-ALK+ NSCLC pentru medicație cu Xalkori și un pacient cu cancerul renal metastatic - RCC pentru medicație cu Inlyta. Medicamentele sunt de ultimă generație ne spun responsabilii de la institut.

Xalkori, în monoterapie, este indicat pacienților adulţi cu neoplasm bronho-pulmonar, care abia încep tratamentul.

Inlyta este indicat în tratamentul pacienţilor adulţi cu carcinom renal în stadiu avansat (CCR), după eşecul tratamentului anterior cu sunitinib sau cu un medicament din clasa citokinelor.

Totodată, prin Programul Național de Control al Cancerului, Institutul Oncologic a cumpărat, anul trecut, medicamente pentru bolnavii de hemofilie și cancer mamar (forma HER II pozitivă) în valoare de 3,12 milioane de lei.

Întrebați de ce numărul pacienților care s-au tratat în secția hematologie a crescut semnificativ în anul 2020, față de 2019 și a constituit 378 față de 56 de pacienți în 2019, Institutul Oncologic a menționat că acest serviciu a fost lansat în 2019, iar în 2020 au fost oferite servicii în volum deplin.

„Numărul de pacienți în fiecare an depinde de evoluția maladiei, formele de cancer, indicațiile de tratament, astfel că în fiecare an numărul de pacienți admiși la radioterapie depinde de structura morbidității. Compararea pacienților tratați în dinamica anilor după număr absolut este relativă”, a răspuns institutul.

Sănătate INFO a cerut informații privind evoluția deceselor în ultimii trei ani – 2018, 2019 și 2020, însă Institutul a oferit doar date pentru 2019, precizând că evidența mortalității e ținută de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Dar ne-a oferit date generale despre mortalitatea prin cancer. Astfel, în 2018 din cauza maladiilor canceroase în Moldova au murit 6 mii 133 de oameni, iar în 2019 – cu 67 de oameni mai mult.